G20: 1.000 mld. USD şi reguli dure!
Şefii de stat şi de guvern reuniţi la summitul G20 care a avut loc săptămâna trecută la Londra au convenit suplimentarea resurselor FMI şi ale Băncii Mondiale (BM) la 1.000 de miliarde de dolari în total, a anunţat premierul britanic Gordon Brown, citat de agenţia Reuters. Astfel, fondurile de care dispune FMI vor fi triplate, de la 250 de miliarde de dolari, cât sunt în prezent, la 750 de miliarde. Totodată, liderii G20 au ajuns la un acord prin care BM va primi fonduri în valoare de 250 de miliarde de dolari pentru a sprijini comerţul mondial. De asemenea, alte măsuri convenite în cadrul summitului se referă la reglementări mai stricte în ceea ce priveşte activitatea fondurilor de acoperire de risc (hedging) şi a agenţiilor de rating. Va fi creat un Consiliu de Stabilitate Financiară, care va coopera cu FMI pentru a semnaliza riscuri economice sistemice la nivel internaţional. De asemenea, vor fi stabilite principii internaţionale de salarizare şi de acordare a primelor pentru şefii băncilor, iar paradisurile fiscale vor fi supuse sancţiunilor, în caz că nu cooperează în sprijinul transparenţei.
Venituri mai mici la buget
Veniturile la bugetul de stat estimate pentru acest an vor fi diminuate cu 12 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile vor fi reduse cu 1,82 miliarde de lei, printr-o rectificare bugetară care va avea loc în perioada imediat următoare, au declarat surse guvernamentale, citate de agenţia Mediafax. La nivelul bugetului general consolidat, scăderea cheltuielilor va fi de 2,58 miliarde de lei. Astfel, Guvernul estimează o diminuare a veniturilor fiscale cu peste nouă miliarde de lei, de la o proiecţie iniţială de 64,7 miliarde. Pe de altă parte, veniturile bugetare obţinute din impozitul pe profit vor scădea în acest an cu 1,6 miliarde de lei faţă de prognoza Guvernului, de 12,6 miliarde. Executivul mai prevede că veniturile din taxa pe valoarea adăugată vor scădea cu 4,9 miliarde de lei (comparativ cu prognoza iniţială, de 44,4 miliarde).
Certificatele verzi ar putea aduce 2,5 miliarde de euro
Ministerul Economiei ar putea gestiona tranzacţiile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, operaţiuni din care instituţia apreciază că va aduce la bugetul de stat între 1,25 şi 2,5 miliarde de euro până în 2012, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern. Un certificat de emisie, denumit „unitate a cantităţii atribuite“ (AAU), echivalează cu o tonă de dioxid de carbon emis în atmosferă. Aceste certificate pot fi tranzacţionate între guvernele semnatare ale Protocolului de la Kyoto, entităţile desemnate de aceste guverne sau instituţii financiare internaţionale. „Avându-se în vedere faptul că în prezent piaţa de AAU-uri indică preţuri între cinci şi zece euro pentru o tonă de CO2 echivalent, venitul total la bugetul de stat obţinut reprezintă circa 1,25-2,5 miliarde de euro“, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.Potrivit proiectului, sumele rezultate din aceste tranzacţii se vor constitui ca sursă de finanţare a investiţiilor în producţia de energie din surse regenerabile, tehnologii nepoluante şi modernizarea şi reabilitarea grupurilor energetice.
Moody’s a redus ratingurile Erste şi Raiffeisen
Agenţia Moody’s a redus calificativele de soliditate financiară pentru Erste Group Bank şi Raiffeisen Zentralbank Österreich – de la „C“ la „C–“ pentru Erste şi, respectiv, de la „C“ la „D+“ în cazul celui de-al doilea grup bancar. În ambele situaţii, perspectiva de rating (sensul cel mai probabil în care va fi ajustat ratingul la următoarea evaluare a agenţiei) este negativă. Moody’s a menţinut la „Aa3“, cu perspectivă negativă, calificativul de datorii şi depozite pe termen lung al Erste; de asemenea, instituţia a menţinut la „Prime–1“ ratingul Erste în ceea ce priveşte depozitele pe termen scurt. Ratingul datoriilor şi depozitelor pe termen lung al Raiffeisen a fost coborât de la „Aa2“ la „A1“, cu perspectivă stabilă, în timp ce ratingul „Prime–1“ pentru depozitele pe termen scurt a fost confirmat.
BCE taie dobânda de intervenţie la minimul istoric
Banca Centrală Europeană (BCE) a redus săptămâna trecută dobânda de politică monetară la 1,25%, în scădere cu 0,25 de procente faţă de nivelul precedent. Acesta este cel mai scăzut nivel al dobânzii de la introducerea monedei unice europene, în 1999. „Economia mondială, inclusiv cea a zonei euro, se confruntă cu un declin sever al activităţii“, a declarat preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, citat de agenţia Reuters. „Atât cererea la nivel mondial, cât şi cea din zona euro vor rămâne slabe în 2009, după care va urma o perioadă de recuperare în cursul lui 2010. Nu pot exclude faptul că rata dobânzii ar putea să scadă în continuare.“ Anterior deciziei, analiştii anticipau o reducere a dobânzii de intervenţie cu 0,5 puncte procentuale. Din octombrie 2008, BCE a redus cu trei procente rata acestei dobânzi.
KPMG, chemată în instanţă pentru un miliard de dolari
KPMG, unul dintre cele patru mari grupuri de servicii profesionale din lume, a fost acţionat în judecată pentru daune în valoare de un miliard de dolari. KPMG este acuzat de un grup de creditori ai New Century Financial Corp., cel mai mare furnizor de credite ipotecare pentru clienţi cu solvabilitate redusă din SUA, că a realizat „un audit de o neglijenţă grosolană“ al acestei companii. New Century a intrat în faliment în urmă cu doi ani. Grupul de creditori a acuzat KPMG de „participare la acoperirea problemelor catastrofale ale New Century – inclusiv erori financiare şi de contabilitate – care au condus la faliment“. Dan Ginsburg, purtătorul de cuvânt al KPMG, a declarat că firma a acţionat „în concordanţă cu standardele profesionale“ în ceea ce priveşte activitatea de audit. Una dintre acuzaţiile aduse auditorului se referă la raportul anual al New Century aferent anului 2005, care ar fi fost avizat de către KPMG înainte de finalizarea auditului, îngăduindu-i companiei să transmită acest raport către Securities and Exchange Commission (organism care supraveghează piaţa de capital din SUA). Anul trecut, un anchetator desemnat de o instanţă de judecată a afirmat într-un raport referitor la falimentul New Century că auditorul a „încălcat atât standardele profesionale, cât şi reglementările“.
OMV vinde participaţia în MOL către ruşi
Grupul petrolier OMV a vândut participaţia de 21,2% pe care o deţinea la rivalul MOL către compania petrolieră rusă Surgutneftegaz, contra unei sume de 1,4 miliarde de euro. „Apar suspiciuni că OMV reprezintă numai o acoperire (pentru Surgutneftegaz, n.r.), pentru că investitorul rus a cumpărat această participaţie la un preţ egal cu cel investit iniţial“, la preluarea pachetului de acţiuni al MOL, a declarat preşedintele companiei ungare, Zsolt Hernadi. Preţul de vânzare al pachetului de titluri a fost de 19,21 forinţi pe acţiune, faţă de un preţ de piaţă de 9,94 de forinţi la închiderea şedinţei de tranzacţionare din ziua precedentă anunţului. În august 2008, OMV a abandonat tentativa de preluare a MOL, din cauza îngrijorărilor exprimate de UE în legătură cu legislaţia concurenţei.
