Barack Obama trăieşte bine din cărţi
Chiar şi din poziţia de preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Barack Obama câştigă mult mai bine din vânzarea cărţilor sale decât din salariul de la Casa Albă. Conform ultimei sale declaraţii de avere, preşedintele american a avut anul trecut venituri de 2,48 milioane de dolari, obţinute aproape în întregime din onorariile pentru cele două cărţi pe care le-a publicat până în prezent, „Dreams From My Father“ şi „The Audacity of Hope“, vândute în sute de mii de exemplare. La onorarii s-a mai adăugat salariul de senator încasat de actualul preşedinte pe când era doar senator de Illinois (aproape 140.000 de dolari). Veniturile totale ale familiei Obama, de 2,65 milioane de dolari, sunt mult mai mici decât cele 4,2 milioane de dolari pe care familia Obama le obţinuse în anul precedent, în 2007 (tot din onorariile pe cărţi), însă depăşesc cu mult venitul median al familiilor americane, de numai 50.000 de dolari. La venitul total declarat, familia Obama a achitat impozite în valoare de 855.000 de dolari, reprezentând circa 32% din venitul brut. Cuplul a donat, de asemenea, 172.000 de dolari unor organizaţii caritabile.
Finanţele taie 179 de taxe şi tarife
Guvernul intenţionează să anuleze, reducă sau comaseze 179 de taxe şi tarife parafiscale, 99 dintre acestea fiind taxe şi tarife de autorizare. Astfel, majoritatea acestor taxe şi tarife vor dispărea de la Ministerul Mediului (de la 102, câte sunt în prezent, la 42), Ministerul Administraţiei şi Internelor (de la 55 la 33), Secretariatul General al Guvernului (de la 47 la 22), Ministerul Economiei (de la 41 la 25), Ministerul Transporturilor (de la 40 la 32), Ministerul Agriculturii (de la 31 la 20), Ministerul Muncii (de la 24 la 18), Ministerul Comunicaţiilor (de la 20 la 12), Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară (de la 37 la 26). Ordonatorii principali de credite au termen până la 15 mai pentru a emite actele normative care pun în practică aceste modificări.
Încă un rating negativ pentru România
Creşterea numărului de falimente şi scăderea capacităţii de plată a companiilor româneşti au condus la reducerea ratingului de ţară de la „A4 minus“ la „B“ de către Coface. „Comportamentul de plată al companiilor româneşti s-a deteriorat semnificativ începând cu luna octombrie 2008“, a declarat directorul general al Coface România, Cristian Ionescu. „Incidentele de neplată au crescut în medie cu peste 500% faţă de media primelor nouă luni din 2008. Şocul violent produs de criză asupra companiilor a condus la un număr record de falimente în 2008, cu o creştere de 120% faţă de 2007, care se va intensifica în 2009.“
Ratingul Coface nu se referă la datoria suverană, ci la nivelul mediu de risc al tranzacţiilor comerciale derulate de companii; Coface realizează ratinguri individuale pentru companii. Ratingul „A4“ denotă un istoric al plăţilor mediocru, care se poate înrăutăţi în cazul în care mediul economic şi cel politic se deteriorează. Ratingul „B“ desemnează un mediu economic şi politic instabil. Coface a inclus România pe lista ţărilor cu risc înalt, alături de Bulgaria, ţările baltice, Rusia şi Ucraina.
Pilonul II: pierderi de 200 mil. de euro în 2008
Administratorii fondurilor private de pensii obligatorii (Pilonul II) au înregistrat anul trecut pierderi de peste 200 de milioane de euro, potrivit unor surse din piaţa de profil citate de agenţia Mediafax. Aceste pierderi sunt cauzate de investiţiile de marketing (în special comisioanele plătite agenţilor de vânzări, ca şi brokerilor) din timpul campaniei de aderare, încheiate pe 17 ianuarie 2008. Acoperirea acestor pierderi se va face, potrivit surselor citate de agenţie, prin ajustarea capitalului social şi mai puţin prin aporturi noi. Potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, în prezent în România activează 14 administratori de fonduri de pensii private obligatorii, al căror capital social cumulat se ridică la 1,157 de miliarde de lei.
Grila unică de salarizare a fost definitivată
Legea salarizării unice în sistemul bugetar va fi finalizată şi va intra în vigoare în ciuda presiunilor sistemului, a anunţat premierul Emil Boc într-un interviu acordat postului public de radio. „Eu voi fi garantul că această lege se va aplica şi că se va face“, a declarat Boc. „Ştiu că există deja presiuni din sistem, de la sistemul privilegiat al bugetarilor existenţi, ca această lege să nu se facă, dar vă asigur, cât timp voi fi prim-ministru nu voi accepta ca această lege să nu meargă până la capăt.“ Actuala propunere de construire a grilei unice de salarizare ia în calcul, ca repere, încadrări precum cele de medic primar, profesor cu grad I de liceu şi vechime de 6-10 ani şi referent superior. Astfel, funcţia de medic primar de clinică ar urma să fie retribuită similar cu cea de conferenţiar universitar, consilier superior în minister, artist liric de operă sau cu gradul de căpitan. Postul de profesor cu gradul I de liceu şi vechime de 6-10 ani ar echivala cu cel de sublocotenent, expert vamal principal, muzeograf gradul II, preot de parohie, farmacist, consilier juridic principal sau auditor principal.
Ford: să vină la Craiova producătorii de componente!
Investiţia Ford în fabrica de la Craiova va atrage, cu siguranţă, o întreagă serie de alte investiţii în zonă. Conform declaraţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, Ford România le va solicita producătorilor de componente interesaţi să colaboreze cu compania americană să îşi stabilească sediul la Craiova. „Ford ne spune că ar dori ca până la sfârşitul acestui an să-şi rezolve problemele cu construcţia noii maşini, cu componente realizate în alte locuri. Probabil că nu mai e timp să se aşeze cineva lângă uzină sau parcul industrial“, a afirmat Prioteasa. „Începând cu anul viitor, vor trebui să se aşeze şi cei de la componente. Din discuţiile pe care le-am avut cu ei, vor scrie în caietul de sarcini ca firmele producătoare de componente să-şi aibă sediul la Craiova. Ei susţineau chiar cât mai aproape de fabrică, dacă se poate“, a continuat oficialul. Conform declaraţiilor de anul trecut ale directorului general al Ford Europa, John Fleming, fabrica de la Craiova va produce un vehicul comercial uşor, Transit Connect, care va fi lansat pe piaţa locală la jumătatea acestui an.
Vânzarea în pierdere încaieră producătorii şi retailerii
Proiectul de lege referitor la bunele practici în retail stârneşte din nou polemici între producători şi hipermarketuri, din cauza unei prevederi care permite vânzarea în pierdere. Proiectul legii arată că vânzările la preţ redus se pot realiza şi în pierdere, cu excepţia situaţiilor în care au un efect anticoncurenţial, caz în care se aplică prevederile Legii concurenţei. „Dacă legea rămâne cu acest articol, situaţia va fi chiar mai rea decât în prezent, înlăturând orice oprelişti în calea măririi abuzive a aşa-ziselor taxe de marketing, care scumpesc artificial alimentele şi ruinează producătorii agroalimentari“, afirmă un comunicat al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).
Producătorii au semnat anul trecut, cu retailerii un Cod de bune practici, însă apoi au acuzat faptul că documentul nu a schimbat taxele de marketing şi practicile marilor reţele de magazine, susţinând că este nevoie de o lege în domeniu.
