Brief

Criză după crizăOdată depăşit momentul critic al actualei perioade, iar economia globală relansată, vom constata că oferta de petrol şi gaze nu poate acoperi cererea în creştere accelerată. „Deficitul de ofertă din 2012”, care fusese anticipat înainte de declanşarea actualei crize, şi situarea preţului ţiţeiului la 150 de dolari, cum estimase Arabia Saudită, rămân de necontrolat, spune directorul general al Gazprom, Alexei Miller, fără noi eforturi pentru ext

Criză după criză

Odată depăşit momentul critic al actualei perioade, iar economia globală relansată, vom constata că oferta de petrol şi gaze nu poate acoperi cererea în creştere accelerată. „Deficitul de ofertă din 2012”, care fusese anticipat înainte de declanşarea actualei crize, şi situarea preţului ţiţeiului la 150 de dolari, cum estimase Arabia Saudită, rămân de necontrolat, spune directorul general al Gazprom, Alexei Miller, fără noi eforturi pentru extinderea capacităţilor de producţie, investiţiile fiind deja în scădere cu 20% în 2009. Miller vede un preţ de 85 de dolari/baril la finele anului, iar analiştii, de 100. Hidroenergia ar putea fi, pentru noi, o soluţie: o nouă hidrocentrală pe Dunăre, dar şi apropiata concesionare a hidrocentralelor de până la 30 MW, începute înainte de 1989 şi a căror finalizarea ar presupune astăzi investiţii de un miliard de euro.

Porţile de Fier, care furnizează 10% din producţia naţională de energie, ar putea fi dublată de o nouă hidrocentrală pe Dunăre, al cărei proiect este discutat de autorităţile din România şi Bulgaria. Posibile locaţii: Măcin, Turnu Măgurele, Călăraşi

O treime din PIB

Economia subterană a României a fost estimată de AT Kearney la 46 miliarde de euro, adică 33% din totalul de 139 de miliarde de euro, cât a fost PIB în 2008. Într-un top comunitar al economiilor ascunse din Europa, suntem pe locul 5, după Bulgaria, Letonia, Estonia şi Croaţia. Cu certitudine, în următorii câţiva ani, criza va majora ponderea sectorului nefiscalizat al economiei. Iar graţie „măsurilor anticriză”, România ar putea chiar să treacă pe primul loc.

Traseul financiar al României în 2009-2011

Rezervele internaţionale nete ale BNR ar urma să scadă în 2009, potrivit memorandumului cu FMI, cu până la nouă miliarde de euro, de la 25,53 miliarde, cât erau la finele lui 2008. Necesarul de finanţare al României va scădea de la 43,9 miliarde de euro, în 2009, la 40,4 miliarde în 2010 şi 38,9 miliarde în 2011. Datoriile pe termen mediu şi lung ajunse la scadenţă vor creşte. Deficitul de cont curent, de 9 miliarde de euro în 2009, va scădea la 7,8 miliarde în 2010, urmând să urce la 8,2 miliarde în 2011. Datoria pe termen scurt va fi de 22,5 miliarde de euro în acest an, urmând să se stabilizeze la 18,6 miliarde în 2010 şi 2011. Datoria sectorului bancar se va plasa la 10,6 miliarde de euro în 2009 şi la 9,6 miliarde în 2010 şi 2011.

Stimularea creditului, eficientă la dobânzi sub 10%

„Dacă vrei să oferi credite pentru a ajuta economia, atunci dobânzile nominale ar trebui să fie sub 10%“, a declarat Patrick Gelin, preşedintele BRD. El a sugerat că, pentru aceasta, BNR ar trebui să accelereze reducerea dobânzii de politică monetară, recunoscând totodată că banca centrală a început deja acest proces şi că acesta se produce gradual.

Impozite – da, profit – nu

Măsurile adoptate de Guvern prin modificarea Codului fiscal cu scopul reducerii efectelor crizei financiare asupra firmelor şi economiei sunt măsuri pro-criză, şi nu anticriză, a declarat Pieter Wessel, partener Deloitte, specialist în probleme fiscale, la o întâlnire cu oamenii de afaceri olandezi din România, referindu-se la introducerea, începând cu 1 iunie, a unui impozit minim. „Am fost foarte surprins de modificările din Codul fiscal. Acestea nu sunt măsuri anticriză, ci procriză, pentru că trebuie să plăteşti taxe şi dacă nu ai profit. Acest lucru face o reclamă proastă României în străinătate“, a declarat Wessel.

DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII

Când rata rentabilităţii în economie e 10%, cum să plăteşti şi dobânda de 20%, şi salariile, şi utilităţile, şi taxele?
Constantin Niţă, ministrul IMM, comerţului şi mediului de afaceri

85 din 140 este locul ocupat de Bucureşti în topul EIU privind calitatea vieţii în oraşele lumii. În Europa, locul ultim din 28 de capitale nominalizate