Lucrările la Canalul Dunăre-Bucureşti, începute în 1986, au fost oprite în 1989. Proiectul include un canal navigabil care ar facilita transportul de mărfuri pe relaţia dintre Bucureşti şi Coridorul european de transport VII, patru microhidrocentrale şi alimentarea unei reţele zonale de irigaţii pentru agricultură.

Proiectele din mânecă

Şi iadul e pavat cu bune intenţii. Dar dacă fie măcar şi o fracţiune din proiectele anunţate săptămânal de Guvern ar fi demarate, cu siguranţă că actuala criză n-ar mai fi percepută tot mai acut ca un infern. Printre proiectele mai puţin mediatizate, dar aflate pe agendă, se numără finalizarea Canalului Dunăre-Bucureşti, care ar costa 500 de milioane de euro. Dacă Executivul ar reuşi să găsească 350 de milioane de euro, eventual de la UE, restul urmând să fie acoperit de la buget, canalul ar putea fi terminat în 2014. Asta, desigur, dacă Guvernul Boc va dovedi că e capabil să înceapă un proiect serios şi să-l ducă la capăt într-un ritm normal. Un alt proiect, internaţional, în discuţie este construirea în Georgia a unui depozit de gaze naturale lichefiate aduse din Azerbaidjan şi Turkmenistan.

Nota de plată

Liderii patronatelor sunt aproa­pe la unison de părere că în 2009 nu vom vedea nici reforme, nici măsuri veritabile de austeritate, dar nici mari proiecte de investiţii demarate, ceea ce ar putea periclita plata salariilor şi pensiilor. Nimic din toate acestea, până la alegerile prezidenţiale. Toate, în schimb, după aceea. Proiecţiile provenind din mediul de afaceri converg către concluzia că în 2010 vom atinge fundul gropii, iar anul electoral 2009 se va plăti cu un an în plus de recesiune.

Incidentele bancare s-au triplat

Biletele la ordin, cecurile şi cambiile pe care băncile le-au refuzat la plată, în primul semestrul al acestui an, au o valoare totală de peste 4 miliarde de lei, adică de 2,6 ori mai mult decât în semestrul I din 2008. Majoritatea acestor incidente priveşte biletele la ordin, care însumează 3,6 miliarde de lei, adică de peste trei ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. La Centrala Incidentelor Bancare  au fost raportate de către bănci, în primele şase luni ale anului, un număr de 244.716 cazuri de refuzuri la plată, majoritatea (197.556 de cazuri) fiind considerate incidente majore; faţă de perioada similară din 2008, numărul este dublu. Incidentele privesc un număr de 75.498 titulari de conturi (de două ori mai mulţi decât în prima parte a anului trecut), dintre care 71.472 sunt firme, iar 4.026 sunt persoane fizice. Potrivit datelor existente la BNR, au fost înregistrate în primul semestru 60.681 de „persoane cu risc“, iar 7.096 se afla în interdicţie bancară; dintre acestea, doar şase sunt persoane fizice.

Statul bagă CFR-ul în faliment

169-34091-02_cfr_30_libertatea.jpgLa cererea Administraţiei Finanţelor Publice Sector 1 Bucureşti, motivată de existenţa unor creanţe de 1,1 miliarde de lei, Tribunalul Municipiului Bucureşti a hotărât intrarea în insolvenţă a RA Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. Consiliul de Administraţie s-a dizolvat, iar administratorul judiciar nou-numit este firma Euro Insol SPRL, specializată în insolvenţă. În primele şase luni ale acestui an, aproximativ 300 de trenuri de marfă şi de călători, reprezentând 25% din totalul trenurilor existente în România, au fost retrase din circulaţie, din cauza costurilor ridicate de operare. Transportul feroviar, acum la 10% din totalul pieţei, se cere restructurat.

DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII

169-34093-02_floreaparvu_30_agerpres.jpgMăsurile anticriză aduc bani la buget în 6 luni, dar ei au nevoie de bani acum, în campania electorală. Ce să mai facă ei cu banii la anul?
Florea Pârvu, vicepreşedinte CNIPMMR

169-34094-02_lafarge_30_agerpres.jpg3% este procentajul investitorilor străini din ţările dezvoltate interesaţi să vină în România, plasată imediat după China (23%), India (6%), Brazilia (5%), la egalitate cu Ungaria şi Malaiezia şi înaintea Africii de Sud (2%), potrivit AT Kearney.