România a urcat patru poziţii în clasamentul mondial al competitivităţii (ediţia 2009-2010), urcând pe locul 64 din 133, cu un scor de 4,11 (pe o scală de la 1 la 7). Prima în lume se plasează Elveţia, care izbuteşte să detroneze SUA. Fapt pozitiv, ţara noastră reuşeşte să depăşească, pe lângă Bulgaria, care s-a aflat şi în trecut într-o poziţie inferioară, alte două state din UE: Grecia şi Letonia. Cel mai bun scor în Europa de Est îl are Cehia, 4,67.
Jumătatea goală
În ciuda ascensiunii în ierarhia competitivităţii globale, România se plasează jenant de jos la o serie de indicatori punctuali, precum: rigiditatea pieţei forţei de muncă (locul 122 din 133), influenţa impozitării asupra mediului de afaceri (tot 122, cu un nivel de 48% al taxelor, faţă de Bulgaria, locul 43, cu 34,9%), costul politicilor agricole (locul 126), transparenţa deciziilor guvernamentale (locul 128), calitatea infrastructurii (locul 129).
Mediu mai ostil
Raportul anual al Băncii Mondiale Doing Business 2010 indică un regres evident al României în privinţa mediului general pentru afaceri, în principal ca urmare a politicilor fiscale neprietenoase: creşterea nivelului unor impozite şi introducerea altora noi, numărului foarte ridicat, 113, de taxe şi impozite plătite de firme, dar şi volumului enorm de timp pentru plata acestor obligaţii la buget: 202 de ore de an. Țara noastră a căzut astfel, de la un an la altul, zece locuri în clasament.
Ajutoare de stat
Autorităţile române par decise să finalizeze şi să supună aprobării Comisiei Europene scheme de ajutor de stat care vor permite ca firmele aflate în dificultate să fie sprijinite cu sume mergând până la 500.000 de euro. Deocamdată, aceste mecanisme sunt în lucru la Consiliul Concurenţei, care aşteaptă să primească informaţii de la ministere privind disponibilitatea existentă la nivel departamental pentru astfel de operaţiuni. În UE au fost până acum avizate 49 de scheme de ajutor de stat, dintre care una singură în ţara noastră.
Comerţul electronic, sub lupa CE
Mai mult de jumătate (55%) din cele 369 de site-uri de comerţ electronic verificate de Comisia Europeană au fost găsite în neregulă în privinţa conformităţii cu normele agreate de protecţie a consumatorului. Investigaţia a cuprins 26 de ţări şi s-a concentrat asupra site-urilor prin care se distribuie cele mai populare şase produse de TIC: camere digitale, telefoane mobile, playere muzicale, DVD playere, echipamente pentru computere si console de jocuri. Au fost verificate atât primele 200 de site-uri din UE după volumul vânzărilor, câtre şi alte100 de site-uri în legătură cu care fuseseră consemnate plângeri ale consumatorilor. Cele mai frecvente nereguli constatate au fost: informatii înşelătoare sau insuficiente privind drepturile consumatorilor (66% din cazuri), preţurile finale ale produselor (45%) şi informaţii lacunare sau inexistente cu privire la distribuitorul în cauză. Site-urile găsite în neregulă vor fi obligate să remedieze situaţiile constatate, altfel riscând amenzi sau chiar închiderea afacerilor. 27 dintre cazuri au avut incidenţă transfrontalieră. În dosarul României, se găsesc 11 astfel de site-uri. Cele mai multe s-au găsit în Germania (29) şi Spania (26).
DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII
Dacă tratăm politicile europene ca fiind nişte politici oarecare, vom rămâne o ţară de mâna a doua în UE.
Cristian Pârvulescu, preşedinte Pro-Democraţia
50,4% din români nu au economisit niciodată, potrivit unui sondaj al BNR. Rata economisirii este minimă sau zero în familile mari, conduse de un şomer sau de o femeie.
