În 2010, vom avea tot recesiune, fiindcă în 2009, ocupaţi cu alegerile, nu am făcut nimic pentru a opri criza. Tempoul pierdut faţă de restul Europei se va dilata dacă Guvernul nu reuşeşte să gestioneze criza socială pe care, de altfel, a provocat-o. Sezonul de greve, proteste şi acte de crasă dezordine administrativă abia a început. În fotografie, trenul de pasageri Timişoara-Bucureşti, deraiat în plină noapte, după demontarea misterioasă a unor elemente de siguranţă.
Criza: încă 6, 12 sau 18 luni?
„Căderea a încetat şi vom începe să urcăm, doar un 11 septembrie ar mai întoarce cursul“, afirmă miliardarul american Warren Buffet. Şi Paul Krugman (Premiul Nobel pentru economie) susţine că „sfârşitul lumii a fost amânat“: recesiunea s-a încheiat în SUA, iar criza globală a trecut de punctul minim. Dominique StraussKahn (FMI) constată un 2009 mai bun decât în prognoze şi vede revirimentul Zonei Euro din 2010. La BNR, Adrian Vasilescu nu exclude încă o recădere (traiectoria în W). Managerii români sunt optimişti, dar devin sceptici atunci când îşi evaluează propriile afaceri. Oricum, redresarea României va fi decalată: 15 luni în urma SUA (Ion Țiriac) ori poate 8-12 luni (Lucian Croitoru, BNR). Oricum, 2010 va fi an de recesiune (Cristina Ionescu, COFACE) şi de ajustări structurale (Lucian Croitoru). Iar redresarea va dura până prin 2013, cred oamenii de afaceri.
Redresarea corupţiei
România traversează o criză instituţională şi socială fără precedent, iar politicile şi deciziile destructurează sistemul de integritate şi contribuie la creşterea vulnerabilităţii sectorului public la corupţie, a afirmat preşedintele Transparency International România, Victor Alistar, la prezentarea Raportului asupra Corupţiei în România 2009. Principalele cauze: blocajul justiţiei, nerealizarea prerogativelor Parlamentului, lipsa de transparenţă a Guvernului.
Companii şi întreprinderi
Un top al celor mai mari 100 de companii nebancare din sud-estul Europei în funcţie de venituri, realizat de SEE News şi Roland Berger, consemnează dominaţia netă a firmelor româneşti, cu 43 de competitori clasaţi, majoritatea din comerţ şi energetică. Petrom s-a plasat pe locul I, cu venituri de 4,85 miliarde euro în 2008, urmată de INA (Croaţia, 3,65 miliarde euro) şi Lukoil Neftochim (Bulgaria, 3,64 miliarde euro). Locuri în top 10 obţin Rompetrol Rafinare (locul 7), Arcelormittal Galaţi (8) şi Automobile Dacia (9); alte firme româneşti bine plasate sunt Metro Cash&Carry, Rompetrol Downstream, Petrotel Lukoil, Orange, Lukoil România, Vodafone, GDF SUEZ Energy România, Romgaz, Carrefour România, Porsche România, British American Tobacco Trading. În acelaşi timp, zece companii de stat, unele cunoscute drept veritabile „găuri negre“ (între care CN Căi Ferate, SNT CFR Călători, CN a Huilei, Termoelectrica, CN Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Metrorex), vor fi monitorizate financiar, în vederea reducerii subvenţiilor, în urma scrisorii suplimentare de intenţie la acordul stand-by încheiat de Guvern cu FMI. În 2010, numărul întreprinderilor monitorizate va creşte la 30.
Reforma salarizării bugetarilor, la reformă
Ceea ce i-au spus sindicatele şi îi vor mai spune încă în forme tot mai virulente, ceea ce au argumentat analiştii şi mass media, premierul Boc (care n-a ostenit să afirme, în ciuda tuturor evidenţelor, că a făcut o lege bună, care se bucură de o largă susţinere socială) aude acum de la reprezentatul FMI în România, Tony Lybek, de a cărui opinie va fi obligat să ţină cont: „Ceea ce ne dorim este să avem o lege unitară mai simplă, fapt realizat doar parţial. Ar putea fi luate şi alte măsuri. Obiectivul transparenţei a fost şi el îndeplinit parţial. Şi aici este loc de mai bine.“ Foarte, foarte elegant spus.
DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII
În şapte luni de criză, în 2009, băncile şi-au asigurat pe seama statului 38% din profitul realizat în 2008.
Ilie Şerbănescu, analist economic
5,3 mil. de tone este recolta de cereale prognozată pentru 2009, cu 25-30% sub cea din 2008 (în principal, din cauza producţiei de grâu), la un consum anual de trei milioane tone.
