În ziua reînvestirii sale ca prim-ministru, Emil Boc le-a dat supuşilor un mesaj pentru Anul Nou: „Înainte să ne fie mai bine, ne va fi un pic mai greu.“ Şi cum anul 2009, deşi nu ne-a fost deloc uşor, nu se pune la socoteală, este de la sine înţeles că 2010 va fi şi mai puţin nostim.
Tolba lui Moş Crăciun
Din cele 120 de miliarde de lei cât reprezintă bugetul de stat pentru 2010 în proiectul noului guvern, cel mai mult va primi Ministerul Muncii, 24 miliarde, în creştere faţă de 2009. Mai mulţi bani vor primi şi Educaţia, Economia, Internele, Justiţia, Finanţele, Externele, Agricultura şi Mediul. În regres financiar sunt Transporturile şi Cultura; restul portofoliilor stau cam pe aceiaşi bani ca în 2009. Diverşi alţi ordonatori de credit, de la Senat, Camera Deputaţilor şi Curtea Constituţională la Secretariatul General al Guvernului (ale cărui venituri se dublează) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au primit bugete mai generoase. Două excepţii regretabile sunt Curtea de Conturi şi Agenţia Naţională de Integritate, care fie că nu-şi merită banii, fie că trebuie să se mai odihnească. Şi o excepţie notabilă: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. 2010 nu mai este an electoral.
Aria pompierului
În arpegiile lui Emil Boc, restaurat purtător de cuvânt al unui guvern fără premier, se disting trei falsete groase: ca să ieşim din criză, trebuie să strângem puţin din dinţi la începutul anului; ajustarea creşterii pentru 2010 de la 0,5% la 1,3% rezultă din negocierile cu FMI; forfetarul şi-a atins scopul, descurajarea fraudei fiscale. Indiferent ce-ar mai debita, însă, dacă va relansa economia din vorbe, trimestrial, ca în 2009, până la urmă o va nimeri.
Nimeni nu ne stă în faţă
Aproape o cincime (17,%) din firmele româneşti s-au închis în 2008 şi 2009, ca efect al crizei economice, aceasta fiind cea mai ridicată rată înregistrată dintr-un grup de şase ţări care au făcut obiectul unui studiu realizat de Banca Mondială. Cele mai grave urmări le-a avut nu atât criza financiară, cât scăderea drastică a cererii, îndeosebi pe pieţele externe. Exportatorii români au înregistrat o scădere de 39% a vânzărilor, faţă de numai 24% în cazul companiilor care se adresează pieţei interne. Sectorul de retail a traversat cel mai bine criza, cu vânzări diminuate cu 20%, faţă de -27% în industria prelucrătoare şi -29% în alte domenii. Peste un sfert din companiile din România au avut restanţe de peste 90 de zile la plata datoriilor, 33% din companii nu-şi pot finanţa capitalul de lucru cu fonduri interne sau din profit, iar dintre cele care au finanţare exclusiv externă, aproape jumătate au avut restanţe la plata datoriilor în ultimele 12 luni. Un alt studiu arată că 7.000 de agenţii imobiliare, din cele 10.000 existente la declanşarea crizei, au ieşit de pe piaţă.
Tot No.1
Românii furnizează cea mai însemnată emigraţie din interiorul Uniunii Europene, cu 1,677 milioane de suflete, adică 15% din total, potrivit datelor Eurostat pentru 2008. Cei mai mulţi dintre ei au luat drumul Spaniei (734.800) şi Italiei (625.000). Alte ţări cu emigraţie majoră sunt Italia (1,3 milioane), Polonia (1,2 milioane), iar din afara UE, Turcia (2,4 milioane), Maroc (1,7 milioane) şi Albania (1 milion). Țările de imigraţie preferate sunt Germania (7,3 milioane), Spania (5,3 milioane), Marea Britanie (4 milioane), Franţa (3,7 milioane) şi Italia (3,4 milioane).
DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII
Copenhaga este nici mai mult, nici mai puţin decât un prim pas spre o nouă ordine climatică mondială.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei
90% din joburile anului 2014 vor presupune abilităţi legate de utilizarea calculatorului, arată un studiu realizat, la comanda Microsoft, în 13 ţări europene, inclusiv România.
