Potrivit experţilor, calitatea deplorabilă a şoselelor din România este cauzată de folosirea asfaltului fără polimeri (de două ori mai ieftin), utilizarea sării pentru deszăpezire (în locul clorurii de calciu) şi atribuirii contractelor de construcţie şi întreţinere a drumurilor, în mod preferenţial, unor firme care execută lucrări proaste la costuri minime şi cu marjă de profit maximă.
Drumurile noastre toate
Prima zăpadă, de dinainte de Crăciun, a săpat gropi pe mai toate străzile şi şoselele patriei. După a doua zăpadă, unele s-au transformat în cratere. Directorul CNADNR, Doina Tiron, încearcă să justifice: asfalt, după buget, subţire. În ultimii 15 ani, doar o treime din drumuri au fost reabilitate, restul au cam ieşit din garanţie, fondurile aflate acum la dispoziţie „nu permit decât intervenţii curative, ieftine“. Nimeni n-a explicat convingător însă, vreodată, cum de se poate rupe literalmente un drum după trei luni sau chiar trei zile de la darea în folosinţă. Nimeni nu plăteşte, nimeni nu dă seamă, totul se cârpeşte, vine primăvara şi asfaltul e ca nou.
Un buget ciuruit
În partida de poker jucată cu banii statului pe 2010, Guvernul deschide cu îngheţarea salariilor, apoi dublează cu taxa fast-food. Opoziţia plusează cu reducerea CAS şi majorarea punctului de pensie. Ministrul Vlădescu îşi flutură demisia ca pe un as de treflă, dar totul este doar un bluff: Executivul ascunde în mânecă premii şi sporuri cu 5% până la 200% mai mari pentru Interne, Apărare, Transporturi, Parlament, Preşedinţie… Bugetul?! Un fleac! L-au ciuruit…
Mai mulţi bani de la UE pentru agricultură
României i s-au acordat 101 milioane de euro în plus de către Comisia Europeană, prin Planul European de Redresare Economică, pentru proiecte de dezvoltare rurală, în special pentru cele care privesc modernizarea exploataţiilor agricole, plăţile de agro-mediu şi calitatea şi diversificarea economiei rurale.
Ce are preţ pe internet
Un studiu recent realizat de Nielsen pe un eşantion de 27.000 de consumatori din 54 de ţări relevă produsele web pentru care aceştia ar plăti sau chiar au făcut lucrul acesta, precum şi proporţia celor dispuşi să plătească: muzică (57%), filme artistice (57%), jocuri (51%), produse video profesionale – inclusiv show-uri tv (50%), reviste (49%), ziare (42%), surse exclusiv online de informaţii (36%), muzică difuzată de posturi de radio (32%), podcasturi (28%), comunităţi sociale (28%), ştiri şi talk-show-uri difuzate de posturi de radio (26%), înregistrări video de amatori (24%), bloguri (20%).
Consumul curent înghite 72,5% din venituri
Românii folosesc peste două treimi din veniturile lor pentru traiul zilnic şi plătesc impozite şi taxe reprezentând 16,5% din banii câştigaţi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică valabile pentru trimestrul III din 2009. Cheltuielile legate de locuinţă (apă, energie electrică, energie termică, gaze, combustibili, mobilier, dotări, întreţinere) absorb 19,4% din venituri, cele destinate sănătăţii, 4,5%, iar cele pentru educaţie, doar 0,7%. Salariile şi alte venituri de acest tip reprezintă peste 52% din bugetul familial. Venitul bănesc lunar mediu al unei gospodării: 1.950 lei (per persoană: 672 lei); veniturile în natură: 318 lei (per persoană: 110 lei). Veniturile unei gospodării din mediul urban sunt cu peste 41% mai mari decât ale uneia din mediul rural şi cu peste 14,6% mai mari decât media naţională.
DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII
Astăzi, la 20 de ani de la căderea lui Ceauşescu, România poate fi numită o ţară normală.
James Carew Rosapepe, fost ambasador al SUA la Bucureşti
1 mld. de euro estimează secretarul de stat Vladimir Streinu Cercel că se vor strânge din „taxa fast-food“, adică suma necesară pentru a ridica punctul de pensie la 45%.
