Brief

Viteza conexiunilor la internet din România a crescut cu 12% în trimestrul III din 2009 faţă de aceeaşi perioadă din 2008. Creşteri mai mari au înregistrat Irlanda (73%), Cehia (23%), Olanda (18%), Coreea (16%) şi Hong Kong (13%). Dintre conexiunile broadband existente în România, 46% au viteze de peste 5 Mbps, iar 1,8% au viteze foarte mari, de peste 25 Mbps. Spre comparaţie, în structura conexiunilor broadband din Coreea, liderul mondial, cifrele sunt 74% şi respectiv 16%. În r

Viteza conexiunilor la internet din România a crescut cu 12% în trimestrul III din 2009 faţă de aceeaşi perioadă din 2008. Creşteri mai mari au înregistrat Irlanda (73%), Cehia (23%), Olanda (18%), Coreea (16%) şi Hong Kong (13%). Dintre conexiunile broadband existente în România, 46% au viteze de peste 5 Mbps, iar 1,8% au viteze foarte mari, de peste 25 Mbps. Spre comparaţie, în structura conexiunilor broadband din Coreea, liderul mondial, cifrele sunt 74% şi respectiv 16%.

În rând cu lumea

România se situează pe locul al patrulea într-un clasament mondial al vitezei conexiunilor la internet, cu o medie de 6,2 Mbps, după Coreea (14,6 Mbps), Japonia (7,9 Mbps) şi Hong Kong (7,6 Mbps). Într-o lume în care media este de 1,7 Mbps, ţara tehnologiilor informatice, SUA, ocupă locul 19, cu 3,9 Mbps. În topul oraşelor cu cele ridicate ponderi ale conexiunilor broadband, de peste 5 Mbps, cel mai bine clasat dintre cele româneşti este Galaţiul, pe locul 9, cu 75%.

Buget contra business

Majoritatea conjuncturală din Parlament a respins fără să clipească, cu ocazia adoptării bugetului, aproape toate facilităţile la care spera mediul de afaceri. Impozitul minim se păstrează, CAS-ul nu se reduce, microîntreprinderile vor da la stat 16% din profit, TVA-ul din imobiliare şi construcţii re­vine la 19%, cel pentru auto­vehiculele firmelor şi com­bustibili e tot nedeductibil, penalităţile de întârziere la plata taxelor rămân la 0,1%. Victorie la scor!

Terapia ­concordatului preventiv

A intrat de câteva zile în vigoare un act legislativ, Legea concordatului preventiv, al cărui scop este acela de a elimina dezavantajele deschiderii procedurii de insolvenţă, păstrând totodată avantajele acesteia.

Concordatul preventiv se materializează într-un contract încheiat între debitor şi creditori, prin care cel dintâi se obligă la un plan de redresare a afacerii, în timp ce ceilalţi acceptă, prin decizia unei majorităţi reprezentând 2/3 din masa credală, să sprijine eforturile debitorului.

Aparent, reglementarea este favorabilă băncilor, care, odată ce au semnat un astfel de contract, nu vor mai fi nevoite să înregistreze insolvenţa ca faliment, să constituie provizioane şi să accepte pierderi prin executarea silită a unor garanţii imobiliare a căror valoare poate fi în prezent diminuată cu până la 30%.

Aplicarea noului normativ îşi va putea dovedi utilitatea până la finele anului, prin reducerea semnificativă a cererilor de intrare în stare de insolvenţă. Anul trecut, 4.500 de firme au cerut în mod voluntar acest lucru, circa 98% fiind în situaţie de faliment.

Şi totuşi se mişcă

Producţia industrială a înregistrat, în noiembrie 2009, o creştere de 1,7% faţă de luna anterioară, ceea ce plasează România pe locul 6 într-o statistică a economiilor din UE. Faţă de aceeaşi lună a anului 2008, avansul industriei este de 4,4%, România fiind una dintre cele trei ţări din Uniune care consemnează cifre pozitive la acest indice, alături de Polonia (7,3%) şi Luxemburg (0,7%); regrese majore au avut Danemarca (-14,4%), Finlanda (-14,4%), Estonia (-13,7%) şi Bulgaria (-12,1%), media UE fiind de -6,4%, iar cea a zonei euro, de -7,1%.

DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII

Inconştienţa Guvernului de a se război cu presa afec­tează democraţia. Se luptă cu ziarele ca ciocănitoarea Woody cu craca pe care stă.
Cătălin Tolontan, ziarist

315 mil. de euro este creditul pe care Guvernul Japoniei îl acordă pentru proiectul liniei de metrou Piaţa Victoriei – Aeroport Otopeni (16 km), în valoare de un miliard de euro.