„Din perspectiva Guvernului, cele mai importante priorităţi în acest moment sunt modernizarea ţării şi locurile de muncă pentru români“, ne-a anunţat premierul Boc de la tribuna Parlamentului. Prima grijă s-ar traduce prin „punerea în aplicare a rezultatului referendumului pentru reducerea numărului de parlamentari“ şi „eficientizarea cheltuirii banului public“. A doua grijă este intraductibilă prin restul discursului. Ghicim însă că se referea la creşterea şomajului şi lipsa oricăror măsuri de sprijinire a sectorului privat.
Credinţă şi statistică
Seria de exerciţii retorice ale premierului Boc despre ieşirea din recesiune este dublată acum de prognozele optimiste ale finanţiştilor. Jeffrey Franks de la FMI ne asigură că suntem o „poveste de succes“ (pentru că ne-a trecut glonţul pe la ureche), Mihai Tănăsescu repetă apăsat că în 2012 vom atinge potenţialul de creştere de 5-6%, analiştii băncilor şi agenţiile de rating ne răsfaţă cu complimente, comentatorii văd deja investitori dându-ne târcoale. Argumentele sunt de ordin logic sau, mai degrabă, statistic, ca în prognoza meteo pe termen mediu şi lung. Fiindcă bani pentru stimulente anticriză şi politicieni pentru politici anticriză nu avem. Stând strâmb şi judecând drept, şi după 2000 cam tot aşa am ieşit la liman: cu BNR, cu investiţii străine, cu exporturi în UE. Şi cu ceva credinţă. Să ne rugăm, deci.
Schemă de import
Banca Mondială a propus Guvernului României o schemă pentru salarizarea celor 1,3 milioane de bugetari, aflaţi acum pe 4.000 de funcţii. Aplicarea noii scheme a BM ar însemna reaşezarea personalului pe 10 grupuri ocupaţionale a câte 10 niveluri, fiecare nivel având 100 de gradaţii (total: 1.000 de funcţii) şi ar presupune îngheţarea tuturor salariilor, care ar urma să fie ajustate, fie în sus, fie în jos, până când contextul economic se va modifica.
Buzunare goale, suflete pustii
Românii sunt printre cei mai nefericiţi europeni, relevă un studiu Eurobarometru care a sondat percepţia cetăţenilor din statele Uniunii Europene privind evoluţia standardului de viaţă (costul vieţii, situaţia locurilor de muncă etc.) în perioada ultimilor cinci ani. Pe o scală care se întinde de la -10 (valoarea minimă) la +10, România se plasează la -5, poziţie pe care o împarte cu Bulgaria, Ungaria, Letonia, Spania, Polonia şi Malta. Mai jos se află doar Cipru, cu un scor de -7,5. La celălalt pol se situează ţările scandinave, dintre care se remarcă Suedia şi Danemarca.
Taxa ar putea antrena o scumpire de 20%
Reprezentanţii patronatelor şi cei ai sindicatelor din industria alimentară anticipează că aplicarea anunţatei taxe pe produsele de tip fast-food ar determina o majorare, în medie, cu 20% a preţurilor acestora, în unele cazuri creşterile putând atinge şi 30%. Un alt efect aşteptat este disponibilizarea unei cincimi din actualul personal angajat în unităţile care importă sau produc şi distribuie asemenea produse, adică aproximativ 36.000 de angajaţi, ca urmare a unui previzibil declin al vânzărilor. Aceste estimări pornesc de la premisa că taxa este aplicabilă tuturor alimentelor care conţin sare, zahăr, grăsimi şi aditivi, acestea fiind şi criteriile de identificare menţionate în actualul proiect de lege. Ministerul Sănătăţii a respins aceste calcule, calificându-le drept nerealiste. Problema este că respectivul minister nu are competenţa necesară pentru a face asemenea aprecieri, nici pentru a face el însuşi vreo estimare de ordin economico-financiar, în timp de Ministerul Finanţelor Publice nu a găsit timp, alte resurse sau motive suficiente ca să furnizeze evaluări şi să reacţioneze, cel puţin, la cele afirmate de patronii şi sindicatele din industria de profil.
DECLARAȚIA SĂPTĂMÂNII
Dacă mă întrebaţi care e cea mai coruptă ţară din UE, România şi Bulgaria nu sunt primele care îmi vin în minte.
Günter Verheugen, fost vicepreşedinte al Comisiei Europene
57% din români considerau în decembrie că situaţia lor financiară era mai proastă decât cu un an în urmă, potrivit GfK. Vestea bună: în toamnă, procentajul era de 61%.
