Statistici mincinoase, politici iresponsabile, amânarea până în ceasul al 13-lea a măsurilor de ajustare structurală, lipsa de încredere a populaţiei în judecata şi onestitatea autorităţilor. Este reţeta cocktailului Molotov care a scos criza financiară în stradă, în capitala Greciei, revolta mulţimii culminând simbolic cu asaltul asupra Ministerului de Finanţe
Paiul din ochiul altuia
„Nu văd România ieşind serios din criză fără autostrăzi. Şi fără ieşirea din criză, nici pensiile nu îşi vor reveni.“ Este ecuaţia depăşirii actualei crize, în definiţia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Mai limpede, nici că se poate: investiţiile sunt prioritatea zero, reducerea cheltuielilor bugetare se subînţelege, iar tot restul vine după aceea. A sugera că relansarea economiei se împiedică de pensii este însă o eroare şi un soi bizar de curtoazie, pe care Guvernul oricum nu o merită. Bârna din ochiul care veghează din Palatul Victoria este bine mersi la locul ei: cheltuieli fără noimă, salarii nesimţite, contracte nesimţite, obezitatea aparatului administrativ, costurile directe şi indirecte ale plasării clientelei politice. Etc. etc.
Modelul elveţian
Executivul de la Berna a adoptat recent un plan de reducere a cheltuielilor bugetare cu 2,7 miliarde de franci elveţieni pe an, până în 2015. O listă redactată simplu, riguros, cu descrierea transparentă şi precisă a surselor, pe departamente şi programe, cu suma exactă ce urmează a fi economisită în fiecare caz. Nu disperă ei din cauza crizei, dar au găsit că înţelept şi de bun-simţ este să revadă bugetul. Fără să-i silească FMI.
Cele mai lovite judeţe
Rata şomajului la nivel naţional a ajuns la 8,1%. Discrepanţele dintre judeţe sunt însă uriaşe, variind de la 2,6% în Ilfov la 12,2% în Ialomiţa. Recordul de creştere a şomajului în anul 2009 îl deţine însă Bistriţa, judeţ în care numărul celor rămaşi fără un loc de muncă a crescut cu 148,43%. Foarte afectat a fost şi Timiş, judeţ în care numărul şomerilor a crescut anul trecut cu 142,11%, iar perspectivele pentru anul acesta nu sunt deloc îmbucurătoare. Circa 2.000 de oameni urmează să fie disponibilizaţi, jumătate dintre ei fiind acum salariaţi ai CFR Marfă. Nici Sibiu nu stă mai bine, cu o creştere de 137,5%, cele mai afectate sectoare fiind contrucţiile, auto şi textile. La polul opus se află judeţul Iaşi, care a înregistrat o creştere de 28%, şi Vaslui, cu 29%. În Bucureşti, numărul celor fără loc de muncă a ajuns la 27.000, cu o creştere de 47% anul trecut.
Pentru investorii străini
Bucureştiul ocupă primul loc în topul celor mai atractive oraşe est-europene pentru investitorii străini, plasându-se pe locul 18 la nivel continental. Mai mult, la capitolul eficienţa costurilor, Capitala ocupă primul loc în rândul metropolelor, iar la secţiunea oraşelor mici, patru poziţii din primele cinci sunt ocupate de Braşov, Iaşi, Timişoara şi Constanţa. Evaluările aparţin publicaţiei FDI Magazine şi iau în considerare criterii precum calitatea vieţii, infrastructura şi strategia de promovare a investiţiilor străine. România punctează şi în topul regiunilor, Bucureşti-Ilfov ocupând locul 25 într-o ierarhie în care conduc sud-estul Marii Britanii şi Ile-de-France. De altfel, primele două poziţii în topul celor mai atractive oraşe europene pentru investitorii străini sunt Londra şi Parisul.
DECLARAȚIA SĂPTĂMÂNII
Intrarea în incapacitate de plată a uneia din cele 16 ţări din zona euro ar însemna prăbuşirea întregului sistem.
Carl Heinz Daube, director, Agenţia Financiară Germană
50% din români, numai, plănuiesc să plece în vacanţă anul acesta, 7% vor să cumpere o locuinţă, 8%, automobil, iar 15%, electrocasnice sau mobilă, potrivit 360insights.
