Deşi în România se găseşte orice ar putea să-l intereseze pe un vizitator din străinătate, după cum observă unul dintre şefii TUI, consistenţa turismului incoming şi veniturile generate de acesta rămân extrem de modeste. Una dintre cauze - şi un simptom, totodată - este absenţa marilor lanţuri internaţionale din ariile de interes turistic La remorca BulgarieiSentinţa lui Detlev Hohne, directorul regional al turoperatorului german TUI, este dură: turismul românesc se află
Deşi în România se găseşte orice ar putea să-l intereseze pe un vizitator din străinătate, după cum observă unul dintre şefii TUI, consistenţa turismului incoming şi veniturile generate de acesta rămân extrem de modeste. Una dintre cauze – şi un simptom, totodată – este absenţa marilor lanţuri internaţionale din ariile de interes turistic
La remorca Bulgariei
Sentinţa lui Detlev Hohne, directorul regional al turoperatorului german TUI, este dură: turismul românesc se află cu şapte-opt ani în urma celui din Bulgaria. Cauzele identificate de managerul german se referă la privatizarea târzie, dublată de incapacitatea de a recupera acest handicap, sezonul estival prea scurt (doar trei luni, faţă de vreo cinci la sud de Vama Veche) şi, drept urmare, lipsa investitorilor străini. Toate acestea lucrează în mod constant în direcţia adâncirii acestui decalaj de opt ani, „dobândit“ în doar două decenii.
Hai să ne privatizăm
După ce a tras mâţa de coadă 15 luni, Guvernul s-a trezit că vrea să dea urgent drumul la investiţii, dar îl împiedică procedura licitaţiilor publice. Soluţia: parteneriatele public-privat, cu firme atent „preselectate“. Pe listă, aflăm, sunt proiecte imense: unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, a doua hidrocentrală pe Dunăre… Sună frumos şi totodată înfricoşător. Cel mai probabil, însă, ţintele reale sunt altele: eternele asfaltări şi alte contracte nesimţite.
Fără bilanţ
Microîntreprinderile vor fi scutite de întocmirea situaţiilor financiare anuale, în urma unei rezoluţii adoptate de Parlamentul European. Facilitatea se adresează firmelor care îndeplinesc două dintre următoarele criterii: au un bilanţ mai mic de 500.000 de euro, o cifră de afaceri netă mai mică de un milion de euro sau o medie de cel mult zece angajaţi pe durata anului financiar. Decizia implementării acestei directive urmează a fi luată de fiecare stat în parte, „ţinând cont de situaţia specifică la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul de întreprinderi în cazul cărora se aplică pragurile definite“. La nivel european sunt active 5,4 milioane de microîntreprinderi.
De la rudele bogate din Vest
Valoarea capitalului social subscris de companiile străine care operează în România a crescut cu 16,2% în 2009 faţă de anul precedent, până la 25,23 miliarde de euro. Totuşi, injecţia de capital, de 3,51 miliarde de euro, primită de firmele cu acţionariat străin de la companiile mamă a fost cu 11% mai mică decât în 2008. Olanda este ţara care a contribuit cel mai mult la creşterile de capital social, fiind urmată de Austria, Germania şi Franţa, iar Grecia a urcat pe locul cinci, după ce în 2008 a fost pe locul zece, devansând Cipru, SUA, Italia, Spania şi Ungaria.
Supraîndatorare
Datoria publică a statelor din zona euro ar putea avea nevoie de 20 de ani pentru a coborî sub plafonul oficial permis de 60%, potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene. În prezent, datoriile acestor state variază de la 70% din PIB până la cote de 84% previzionate pentru 2010. Conform celui mai optimist scenariu al BCE, datoriile publice ar atinge un vârf de 89% din PIB în 2013, urmând să scadă sub pragul admis în 2026; cel mai pesimist scenariu estimează un nivel de 150% a datoriei publice pentru 2026.
DECLARAȚIA SĂPTĂMÂNII
Dominique Strauss-Kahn, director general, FMI
