Brief

Să iei gratis o escadrilă de F16 (care costă vreo 60-70 de milioane de euro bucata), chiar şi cu nişte imense costuri de punere în exploatare, poate fi o afacere pentru Armată şi o bună soluţie tehnică. Doar pentru banii statului şi economia ţării nu are sens. Nu acum, nici în 2011. Şi nu în ziua în care introduci coplata asistenţei medicale, deja preplătită. În răspărul crizeiEste, pesemne, şi asta o metodă de exorcizare: să te prefaci că nu te sperie criza, că nic

Să iei gratis o escadrilă de F16 (care costă vreo 60-70 de milioane de euro bucata), chiar şi cu nişte imense costuri de punere în exploatare, poate fi o afacere pentru Armată şi o bună soluţie tehnică. Doar pentru banii statului şi economia ţării nu are sens. Nu acum, nici în 2011. Şi nu în ziua în care introduci coplata asistenţei medicale, deja preplătită.

În răspărul crizei

Este, pesemne, şi asta o metodă de exorcizare: să te prefaci că nu te sperie criza, că nici nu există. O ignori. Te porţi ca şi cum ai avea bani. Şi lansezi un program, de pildă, pentru înzestrarea Armatei cu 24 de avioane multirol. Te foloseşti de un mic truc: le iei la mâna a doua, gratis. Criza n-are cum să afle de chestia asta. Adevărat, trucul îşi are costul lui: operaţionalizarea micuţei flote costă 1-1,5 miliarde de euro. E ca şi cum criza s-ar fi răzbunat niţel, dar ea tot habar n-are. Ea se uită la oamenii ăia furioşi din stradă şi îşi închipuie că vistieria e goală.

Corigenţi la convergenţă

Când, uneori, mai toate gu­vernele prestează la nivelul tău obişnuit de performanţă, ăla de pe fundul graficelor, afli, în fine, cât de plăcut este să fii în UE. Te inundă, aşa, un fel de sentiment de comuniune, ca la pozele cu şefi de stat. Nu te mai simţi nărodul clasei, pentru că toţi au făcut din programul de convergenţă 2010-2012 o fuşereală jenantă, de vorbe sforăitoare şi cifre fără suport. Ce înţelegem totuşi de aici este că nicio ţară din UE nu are curajul să adopte măsuri radicale.

Faza a IV-a

Dacă prea optimistele declaraţii anterioare privind ieşirea din recesiune nu erau acoperite, de data aceasta România se află în a patra şi ultima fază a cri­zei, declară Mathias Kollatz-Ahnen, vicepreşedintele Băncii Europene pentru Investiţii. Criza nu s-a încheiat, vor exista dificultăţi bugetare, dar punctul de minim a fost deja atins, iar acum ne putem aştepta la o uşoară revenire a economiei, în 2010. Un rol crucial, în acest punct, vor avea proiectele finanţate din fonduri europene. Iar fără proiecte mari de investiţii, refacerea economiei româneşti nu va fi sustenabilă.

Ne mai trebuie un miliard de euro

Celor 5,6 miliarde de euro, teoretic dis­ponibile prin finanţări europene, ar trebui să li se mai adauge încă un miliard pentru ca România să poată realiza, până în 2014, programele privind alimentarea cu apă, declară ministrul mediului, Laszlo Borbely. În acest moment, când 52% din gospodăriile din întreaga ţară sunt conectate la reţele de canalizare (92% în mediul urban şi 33% în mediul rural), programele înregistrează o întârziere de circa 10%. Ministerul Mediului speră că în acest an se vor contracta proiecte de 2,5 miliarde de euro.
 
Actualizarea datelor clienţilor băncilor

Foarte multe bănci vor încheia, la sfâr­şi­tul lunii martie, procesul de actualizare a datelor clienţilor lor, în timp ce restul instituţiilor bancare şi-au fixat termene în aprilie. Iar foarte mulţi clienţi n-au ajuns să-şi actualizeze datele personale, astfel că riscă să suporte consecinţa deja anunţată de bănci, blo­carea conturilor bancare, eventual în cel mai puţin potrivite momente pentru o asemenea situaţie.

DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII

Statele membre să se pregătească pentru creşteri mai puţin ambiţioase şi măsuri precise de consolidare fiscală.
Olli Rehn, comisar european pentru afaceri economice şi monetare

50 miliarde lei era creditul guvernamental la 1 martie, dublu după 12 luni. Creditul privat, în scădere, ca şi depozitele companiilor (41 miliarde lei şi 63 miliarde euro).