Brief

„Nu este o reţetă uşoară, dar este necesară. Economia reală este cea care s-a restructurat puternic. Ea a reacţionat corect la criză. Cel care nu a reacţionat corect la criză este statul, care nu şi-a diminuat consistent cheltuielile. Iar cheltuielile uriaşe ale statului s-au transferat pe cele trei milioane care lucrează în servicii şi în ­industria românească. Acest lucru nu mai este posibil.“ (Traian Băsescu) Pilat din PontFine tuning (reglaj fin) s-a numit

„Nu este o reţetă uşoară, dar este necesară. Economia reală este cea care s-a restructurat puternic. Ea a reacţionat corect la criză. Cel care nu a reacţionat corect la criză este statul, care nu şi-a diminuat consistent cheltuielile. Iar cheltuielile uriaşe ale statului s-au transferat pe cele trei milioane care lucrează în servicii şi în ­industria românească. Acest lucru nu mai este posibil.“ (Traian Băsescu)

Pilat din Pont

Fine tuning (reglaj fin) s-a numit, în expresia ministrului de finanţe, alegerea dintre creşterea fiscalităţii, care ar fi sufocat economia, şi tăierea veniturilor bugetarilor cu 25%, a pensiilor cu 15%, a indemnizaţiei de şomaj cu 15%, a subvenţiilor de preţ la utilităţi etc., care va sufoca populaţia. Toate astea, după ce guvernele din serialul de groază Boc (I, II, III şi  IV) ne-au îndatorat, până azi doar, cu 15 miliarde de euro, ca să-i toace fără scrupule. După 17 luni de baliverne care-au dus economia-n şanţ, preşedintele Băsescu iese în faţă, se spală pe mâini ca Pilat din Pont şi anunţă programul de austeritate. Şi încă ceva: Guvernul rămâne la locul lui, neclinitit şi veşnic; nici nu se pune problema remanierii. Să trăiţi bine!

Tragedie greacă

De soarta economiei elene (datorie publică de 380 miliarde de dolari, deficit fiscal de 13,6% din PIB) atârnă viitorul monedei unice şi, plusează cancelarul Germaniei, al Europei însăşi. Riscul de contagiune este major, iar economiile vulnerabile ale Zonei Euro (grupul PIIGS, posibil şi Marea Britanie) devin, una după alta, poligon de tragere pentru amatorii de speculaţii teoretice şi, mai ales, financiar-monetare. Încât ajutorul de 110 miliarde de euro (din UE şi de la FMI) ar putea să nu fie de-ajuns.

Juma’ de preţ

Infopress, cea mai mare imprimerie din ţară, este în proces de preluare, de către fondul spaniol de investiţii GED, pentru 12 milioane de euro (92% din acţiuni), de la grupul islandez Kvos. Acesta acceptase, la finele lui 2005, să plătească 25 de milioane de euro (80% din acţiuni) proprietarului de atunci, fondul de investiţii Baring Central European Fund, care, la rându-i, achiziţionase tipografia în 2001, de la Albert Andras, creatorul afacerii, pentru 5,8 milioane de dolari (100% din acţiuni).

Ford cere păsuire

Compania Ford, actuala deţinătoare a uzinei de automobile de la Craiova, a solicitat reanalizarea unor clauze din contractul de privatizare încheiat în 2007 cu Guvernul României. AVAS a iniţiat un proiect de HG pentru constituirea unei comisii interministeriale care să negocieze cu constructorul auto. Deşi nu sunt cunoscute doleanţele firmei americane, este posibil ca scopul negocierii să fie termenele în care vor fi atinse cotele producţiei minime. Preşedintele AVAS, Aurelian Popa, afirmă însă că singura solicitare venită până în prezent din partea Ford priveşte condiţiile în care activele conexe vor fi predate statului român. De la inaugurarea liniei de producţie de la Craiova, în septembrie 2009, Ford a scos de pe bandă 836 de Ford Transit Connect.

În cădere

De la 95% din piaţa browserelor, cât avea în 2003, momentul său de glorie, Internet Explorer (IE) a ajuns acum la numai 60%, după o perioadă de declin neîntrerupt. Statisticile firmei NetApplications arată că IE pierde teren în topul browserelor în favoarea Firefox (24,5%), Google Chrome (6,7%, de la 1,7%, cât avea anul trecut. Internauţii români preferă Mozila Firefox (40%) şi abia apoi IE (20%) ori Google Chrome (9%, în ascensiune rapidă).

DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII

[Reprezentanţii FMI ne-au spus:] Nu avem încredere în voi că veţi folosi banii pentru investiţii.
Radu Berceanu, ministrul transporturilor

5,35 milioane de clienţi şi active nete de 4,8 miliarde de lei se estimează că vor avea fondurile de pensii private (obligatorii şi facultative) până la sfârşitul anului.