Guvernanţii au găsit temeiul juridic pentru reducerea salariilor şi pensiilor (asimilate dreptului de proprietate) în articolul 53 din Constituţie, care permite restrângerea temporară a unor drepturi şi libertăţi atunci când un dezastru, o calamitate etc. ameninţă siguranţa naţională (incluzând, în sens foarte larg, şi securitatea economică). Măsurile de austeritate instaurează, ipso facto, starea de urgenţă, deocamdată în economie. Rămâne de stabilit cine ameninţă siguranţa naţională.
Cancer la buget
Constatând că sistemul de stat este nu doar obez, ci şi bolnav de cancer la buget, preşedintele Băsescu a pus bisturiul în mâna premierului Boc. Guvernatorul Isărescu lasă de înţeles că iminenta operaţie tratează deficitul structural, dar nu scoate statul din criză financiară, ceea ce face din creşterea fiscalităţii o opţiune majoră. De altfel, în scrisoarea de intenţie către FMI, Guvernul se angajează să crească taxele în 2010, dacă actuala curbă de sacrificiu nu dă rezultatele aşteptate.
Secetă bancară
Creditele neperformante vor continua să crească puternic în România şi Bulgaria, rămase în urma ţărilor din regiune în privinţa ieşirii din recesiune, susţin analiştii Deutsche Bank. Această dinamică, situaţia economică dificilă şi creşterea şomajului vor alimenta declinul creditării, cel puţin în următoarele luni. Expunerea României la criza elenă este medie (5%-15% din PIB) pentru sectorul bancar şi redusă (sub 5%) pentru economia reală şi ieşirile de capital.
Scadenţe ferme
Comisia Europeană este pe punctul de a opera o serie de modificări la Directiva privind combaterea plăţilor întârziate, de natură a proteja interesele firmelor prin „termene scurte şi obligatorii de plată, ce trebuie să se aplice tuturor autorităţilor publice la toate nivelurile. În plus, luând în considerare climatul actual, în care IMM se confruntă cu probleme grave legate de fluxul de numerar şi accesul restricţionat la credite, autorităţile publice ar trebui să respecte o perioadă de maximum 30 de zile pentru plăţile către IMM“.
Standarde de cost
Guvernul a decis că serviciile de asistenţă medicală pentru un pat de spital nu pot costa mai mult de 29.865 de lei (din care doar 8.804 de la bugetul de stat). Din aceşti bani, trebuie acoperite cheltuielile de personal, de hrană, de bunuri şi servicii necesare funcţionării, dotările, reparaţiile, medicamentele şi materialele sanitare. Alocarea personalului va fi de un medic la cinci paturi, un cadru sanitar mediu la 15 paturi şi o infirmieră la 12 paturi.
Datorii suverane
România, cu -8,3%, s-a plasat a şaptea în rândul ţărilor din UE cu cele mai mari deficite bugetare în 2009 (după Irlanda, -14,3%; Grecia, -13,6% etc.), dar având o datorie publică de 23,7% din PIB, mai bine situându-se doar Estonia (7,2%), Luxemburg (14,5%) şi Bulgaria (14,8%); cele mai mari dezechilibre: Italia (115,8%), Grecia (115,1%), Belgia (96,7%), Ungaria (78,3%).
DECLARAȚIA SĂPTĂMÂNII
Nu i-am văzut niciodată pe preşedintele Traian Băsescu şi pe premierul Emil Boc atât de angajaţi într-o acţiune.
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România
500% este creşterea datoriei publice în aprilie 2010 faţă de aprilie 2009, anunţă Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, şi va ajunge la 40% din PIB la finele anului.
