Brief

Ponderea cea mai mare a firmelor mici şi mijlocii afectate de criză şi, ca urmare, nevoite să-şi restrângă activitatea se consemnează în industrie (52%), transporturi (52%) şi construcţii (51%). La polul opus se situează firmele din turism. Carta IMMRezultatele financiare a 60% din IMM-uri au fost inferioare, în 2009, celor obţinute în 2008, din pricina efec­telor crizei, relevă Carta Albă a IMM, publicată de CNIPMMR. Totuşi, 22% au reuşit să se menţină la acelaşi ni

Ponderea cea mai mare a firmelor mici şi mijlocii afectate de criză şi, ca urmare, nevoite să-şi restrângă activitatea se consemnează în industrie (52%), transporturi (52%) şi construcţii (51%). La polul opus se situează firmele din turism.

Carta IMM

Rezultatele financiare a 60% din IMM-uri au fost inferioare, în 2009, celor obţinute în 2008, din pricina efec­telor crizei, relevă Carta Albă a IMM, publicată de CNIPMMR. Totuşi, 22% au reuşit să se menţină la acelaşi nivel, iar 17% chiar să progreseze. Jumătate din IMM-uri şi-au redus ac­tivitatea din octombrie 2008 încoace, dar 60% nu au redus salariile, iar 20% chiar le-au majorat. Cei mai mulţi mici întreprinzători, 57%, se aşteaptă ca momentul cel mai rău al crizei să survină în 2010, iar un sfert (în special patronii de microîntreprinderi) îl aşteaptă în 2011. Doar 4% cred că guvernul actual este ca­pabil să scoată economia din recesiune, în timp ce 42% îl consideră incapabil. 

Care bani?

Fostul comisar european Leonard Orban avertizează că raportului CE privind justiţia din România i-ar putea urma suspendarea unor programe de finanţare. Critica din raport privind opacitatea din sistemul achiziţiilor publice l-a deranjat teribil pe preşedintele Băsescu, deşi are legătură şi cu corupţia, şi cu faptul că România şi Bulgaria cumulează 91% din fondurile europene de preaderare fraudate în 2009. Dlui Barroso i s-ar rupe inima să ne taie fondurile, dar dacă tot n-am fost în stare să cheltuim decât 3% din ele, parcă-parcă ne-ar altoi niţel, să rămânem de pildă.

Cât şi unde le plătim

Fiecare familie din România cheltuie, în medie, 340 de lei pe lună pentru utilităţi, telefon fix, internet şi tv, plus câte 61 lei pentru fiecare telefon mobil deţinut, arată un studiu GfK. Costurile medii sunt mai mari în Bucureşti (370 de lei, plus 74 de lei pentru mobil), şi mai reduse în Moldova (270 de lei, plus 50 de lei pentru mobil). Cele mai reduse cheltuieli pentru facturi, exclusiv pentru telefoanele mobile, sunt în Oltenia: 250 de lei. Cât priveşte plata acestor servicii, românii s-au obişnuit să le achite la ghişeul furnizorului (77%), la poştă (39%) şi la bancă (25%), folosind în mai mică măsură ATM-ul (5%), internet bankingul (2%) sau serviciile disponibile din magazine (11%).

Noul val

Aproape 190 de noi companii româneşti multinaţionale vor apărea în următorii 15 ani, susţine un studiu PricewaterhouseCoopers, care anticipează creşterea rolului capitalului din ţările emergente. Spre comparaţie, în Ungaria vor apărea 221, în Ucraina 192, în Polonia 287, iar în Rusia 930. Pe plan global, cele mai multe asemenea companii vor fi create în India, peste 2.200, care va depăşi astfel China la acest capitol. Alte ţări cu potenţial semnificativ de a genera multinaţionale sunt Singapore, Malaiezia şi Coreea de Sud, dar, într-o măsură ceva mai mică, şi Argentina, Brazilia, Chile, Mexic şi Vietnam. Pentru multe multinaţionale ce se vor crea în aceste ţări, zona estică a UE va deveni o ţintă. Scopul lor va fi acela de a obţine acces mai facil la piaţa comunitară, dar implicit, vor supune firmele locale la presiunea unei concurenţe intense.

DECLARAȚIA SĂPTĂMÂNII

Stabilitatea trebuie să vină înaintea creşterii economice, oricât de mult timp ne-ar trebui pentru asta.
Valentin Lazea, economist-şef, BNR

28% din populaţie joacă la loto, pariuri sportive sau diverse jocuri de noroc, 48% au datorii la bănci, cunoscuţi sau cămătari, iar 72% nu deţin depozite bancare.