Mândrul logo turistic al României (sus) se trage din shutterstock.com (după mamă, tatăl fiind necunoscut) şi este văr bun cu un afiş folosit de Oltchim la o expoziţie din 2009, precum şi cu simbolul unui proiect irlandez privind transportul ecologic. Cacealmaua carpatinăLansat cu mare pompă la Expo 2010 de la Shanghai, brandul turistic de ţară al României s-a prăbuşit la decolare. Băieţii pe care i-a angajat Ministerul Turismului în acest scop au produs, pentr
Mândrul logo turistic al României (sus) se trage din shutterstock.com (după mamă, tatăl fiind necunoscut) şi este văr bun cu un afiş folosit de Oltchim la o expoziţie din 2009, precum şi cu simbolul unui proiect irlandez privind transportul ecologic.
Cacealmaua carpatină
Lansat cu mare pompă la Expo 2010 de la Shanghai, brandul turistic de ţară al României s-a prăbuşit la decolare. Băieţii pe care i-a angajat Ministerul Turismului în acest scop au produs, pentru 900.000 de euro, o filosofie de comunicare plină de platitudini, un slogan (Explore the Carpathian garden) chiar mai insipid decât cel anterior (Land of choices) şi incomparabil mai slab decât penultimul (Simply surprising) şi un logo care s-a dovedit a fi prelucrarea sumară a unui clipart de pe shutterstock.com, disponibil oricui pentru câţiva dolari. De ce ni se întâmplă chestii de-astea numai nouă? Pentru că merităm.
Cu şi fără FMI
Atitudinea rebelă a guvernului de la Budapesta faţă de FMI, în oglindă cu docilitatea şireată a celui de la Bucureşti, i-a făcut pe analiştii de la Financial Times să se întrebe: care dintre cele două stiluri se va dovedi o strategie mai bună, cel de pudel ori cel de pugilist? Câteva zile mai apoi, Dinu Patriciu şi Victor Ponta sugerau renunţarea la acordul cu FMI, ignorând că n-am putea supravieţui unui asemenea pas chiar de-am schimba de mâine politicile şi decidenţii. Că FMI a dat resurse şi apă la moară unui guvern incompetent este adevărat, dar nu e vina Fondului.
Starea de spirit a managerilor
Sentimentul investitorilor, chestionaţi de INS în privinţa perspectivelor din trimestrul III, a intrat în zona negativă în toate marile sectoare ale pieţei. Cele mai sumbre aşteptări le au cei din retail, unde soldul conjunctural (diferenţa dintre procentul de optimişti şi cel de pesimişti) este de -24% în privinţa activităţii, -15% la vânzări, -16% la comenzi, -14% la angajări, dar +51% la dinamica preţurilor. Pentru industrie, se anticipează -6% la producţie, -13% la angajări şi +21% la preţuri (situaţiile arătând punctual mai dramatic în metalurgie, petrochimie, industria auto). Pentru construcţii, -10%, -17% şi respectiv +20%. Iar pentru servicii, -10%, -16% şi respectiv +13%. Întrucât predicţiile antreprenorilor ascund şi propriile strategii, este evident că, din cauza prelungirii recesiunii, măsurilor de austeritate, dar şi scăderii ritmului în perioada estivală, ei se aşteaptă la o cădere severă a pieţei şi că vor încerca să-şi păstreze echilibrul financiar storcând mai mulţi bani, pe seama cererii solvabile, prin majorări de preţuri.
Încă vin investitori
Unii investitori străini par a fi mai optimişti decât ai noştri. Este cazul indienilor de la Liberty International, care au anunţat demararea unui proiect de 150 de milioane de euro constând într‑o unitate siderurgică la Olteniţa, şi chiar al unui performer al pieţei de capital din Bulgaria, care îşi declară intenţia de a investi 60 de milioane de euro în sectoare ale economiei româneşti care, spune el, în prezent „sunt ocolite de toată lumea“.
Până la epuizare
România deţine rezerve de 0,5 miliarde de barili de ţiţei şi 630 de miliarde de metri cubi de gaze, care i-ar mai ajunge 14 şi respectiv 57 de ani, dacă vor fi exploatate în cadenţa de până acum, susţine un raport al British Petroleum.
DECLARAȚIA SĂPTĂMÂNII
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului fiscal
