„Deşi există o incertitudine cu privire la câţi lucrători suplimentari de nivel A2 vor veni în Marea Britanie dacă se vor ridica restricţiile, este clar că va avea loc o creştere a numărului lor. Piaţa forţei de muncă din Marea Britanie este în prezent grav perturbată şi există riscul ca ridicarea restricţiilor să exacerbeze acest lucru”, a declarat profesorul David Metcalf, preşedintele MAC.
Guvernul are opţiunea de a ridica controalele de tranziţie la sfârşitul lui 2011 sau să le menţină pentru încă doi ani, când vor trebui ridicate în conformitate cu legislaţia UE. MAC a fost autorizat de guvernul britanic, în luna iunie, să identifice cele mai potrivite criterii economice pentru a determina care lucrători imigranţi de Nivel 2 s-ar putea stabili permanent în Marea Britanie şi care sunt efectele economice ale restricţionării sau eliminării drepturilor de stabilire.

În alt raport, MAC a recomandat o remuneraţie minimă anuală, drept cel mai bun mod de a selecta lucrători imigranţi cu înaltă calificare eligibili pentru stabilire în ţară. Comitetul a făcut următoarele recomandări: să se folosească un prag simplu de remuneraţie pentru a decide eligibilitatea pentru stabilire automată în rândul imigranţilor de Nivelul 2 (general); imigranţii care intră pe calea Nivelului 1 (talent excepţional) să se îndrepte spre stabilire după 5 ani, cu condiţia să continue să îndeplinească criteriile pentru această cale; un prag de remunerare între 31.000-49.000 de lire sterline pentru Nivelul 2 (general), stabilit în momentul intrării şi ajustat la inflaţie sau la modificările la salariul mediu; sportivii ar trebui să se supună aceloraşi criterii de remuneraţie ca şi ceilalţi imigranţi, în conformitate cu Nivelul 2 (general); guvernul şi întreprinderile ar trebui să conlucreze pentru a creşte calificarea pieţei forţei de muncă în vederea atenuării impactului restricţionării drepturilor de stabilire.
CE: Lucrătorii mobili din Bulgaria şi România au un rol pozitiv în economiile ţărilor de destinaţie
Un raport publicat astăzi (11 noiembrie) de Comisia Europeană, arată că lucrătorii care provin din cele două ţări contribuie la îmbogăţirea gamei de competenţe şi ocupă, în acelaşi timp, sectoare şi posturi în care forţa de muncă este deficitară, precum în construcţii, în sectorul casnic şi în cel al serviciilor de alimentaţie.

Estimările arată, de asemenea, un impact pozitiv al liberei circulaţii a lucrătorilor români şi bulgari asupra PIB-ului Uniunii Europene pe termen lung, cu o creştere de aproximativ 0,3% pentru ţările UE-27 (0,4 % pentru UE-15, formată din ţările care erau membre ale UE înainte de 2004). Studiile arată, de asemenea, că nu s-a produs un impact semnificativ asupra şomajului sau a salariilor lucrătorilor localnici din ţările de destinaţie: în UE-15 salariile sunt, în medie, doar cu 0,28% mai mici decât ar fi fost fără mobilitatea lucrătorilor români şi bulgari.

Comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune Laszlo Andor a subliniat, într-o conferinţă desfăşurată la Viena, impactul pozitiv al mobilităţii lucrătorilor, spunând că "deplasarea între ţări oferă oportunităţi reale şi beneficii economice atât pentru ţările de destinaţie, cât şi pentru întreaga UE". "Observăm că mobilitatea geografică depinde foarte mult de tendinţele economice şi de existenţa locurilor de muncă". El şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa puternică de a vedea eliminate toate restricţiile de pe pieţele forţei de muncă.

Principalele destinaţii pentru lucrătorii mobili din România şi Bulgaria au fost Italia şi Spania şi datele sugerează că, la sfârşitul anului 2010, un număr dublu de români şi bulgari (2,9 milioane) îşi aveau reşedinţa în celelalte 25 de state membre ale UE, în comparaţie cu anul 2006. Cetăţenii din România şi Bulgaria care îşi au reşedinţa într-un stat membru al UE-25 reprezintă doar 0,6 % din totalul populaţiei UE-25. Procentele cele mai ridicate se înregistrează în Cipru (4,1 %), Spania (2,2 %) şi Italia (1,8 %).
Raportul CE va folosi drept bază pentru o reexaminare realizată de Consiliul UE a modului în care funcţionează în practică măsurile tranzitorii legate de libera circulaţie a lucrătorilor români şi bulgari.

Tratatul de aderare din 2005 permite ţărilor UE-25 să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe pieţele lor ale forţei de muncă pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a muncii în UE.
Agerpres