„Numeroşi londonezi au inima frântă de când am părăsit Uniunea Europeană. Însă avem în continuare sentimentul că facem parte din familia europeană. Suntem europeni”, a explicat primarul laburist, care s-a întâlnit cu mai mulţi oficiali ai UE, printre care şi negociatorul-şef pentru Brexit, Michel Barnier. „Într-un moment în care Marea Britanie şi UE îşi încep viitoarea fază de negocieri, aş vrea ca ideea unei cetăţenii de asociere să fie în centrul discuţiilor”, a explicat el, potrivit Agerpres.

Conform unui comunicat al primăriei Londrei, o astfel de cetăţenie le-ar oferi britanicilor care solicită acest lucru posibilitatea să îşi păstreze o bună parte din drepturile de care au beneficiat până acum în calitate de cetăţeni ai UE şi în special dreptul de a circula şi lucra liber între diferitele state membre.

Bruxelles-ul mizează pe principiul reciprocităţii

„Să fim sinceri: sunt multe de făcut aici în Europa pentru a convinge statele membre. Majoritatea consideră că cetăţenia europeană nu este posibilă decât dacă derivă din cetăţenia naţională”, a reacţionat eurodeputatul Guy Verhofstadt (grupul Renew) după întâlnirea sa cu Khan.

Fostul premier belgian s-a declarat totuşi în favoarea acestei idei, sub condiţia „reciprocităţii”, şi anume ca Marea Britanie să le ofere cetăţenilor din UE aceleaşi drepturi ca cetăţenilor britanici, dacă doresc acest lucru. Această condiţie pare imposibil de acceptat pentru Marea Britanie, care a părăsit UE în special din cauza opoziţiei faţă de libera circulaţie a persoanelor.

Regatul Unit a ieşit din UE la 1 februarie, dată la care a intrat într-o perioadă de tranziţie în care continuă să aplice regulile europene. Pe parcursul acestei perioade, care se va încheia la 31 decembrie 2020, Marea Britanie şi UE s-au angajat să ajungă la o înţelegere asupra viitoarei lor relaţii.

Bucureştiul vrea parteneriat strategic cu Londra

Într-o întâlnire avută cu şeful diplomaţiei slovace,Miroslav Lajcak, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a reiterat faptul că Londra rămâne un partener strategic şi privilegiat al Uniunii Europene, dar şi pentru statele noastre.

El a mai spus că este foarte important ca rezultatul negocierilor, care vor începe la începutul lunii martie, să fie unul pozitiv şi echitabil pentru toate statele membre şi în interesul cetăţenilor: „Evident, pentru România, este foarte important subiectul referitor la mobilitatea cetăţenilor în ceea ce priveşte relaţiile cu Regatul Unit post-Brexit”, a declarat Aurescu.

Marea Britanie a anunțat că va „închide robinetul” pentru forța de muncă necalificată din afara țării, iar cetățenii străini vor fi obligați să îndeplinească mai multe condiții, după încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, adică din 2021.

Astfel, şi românii care vor dori să lucreze în Regat vor fi obligați să dețină o ofertă de muncă, să îndeplinească condițiile salariale și să cunoască foarte bine limba engleză, după cum a declarat ministrul de interne, Priti Patel. Până acum, 2,7 milioane de europeni au cerut drept de reședință în Marea Britanie post-Brexit, între care și 435.000 de cetățeni români.