Uneori, este un mare avantaj sa fii pe ultimul loc intr-un sector anume. si Romania se poate mandri cu acest lucru in multe domenii. Printre care si productia de peste. Totul pleaca de la faptul ca la Marea Neagra, flota de pescuit a Romaniei numara doar zece vapoare mai mari de 15 metri, care pot face performanta in domeniu, dupa cum spune Gheorghe stefan, directorul Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura (ANPA). Bulgarii, in schimb, au mult mai multe. Dar la intrarea in Uniunea E
Uneori, este un mare avantaj sa fii pe ultimul loc intr-un sector anume. si Romania se poate mandri cu acest lucru in multe domenii. Printre care si productia de peste. Totul pleaca de la faptul ca la Marea Neagra, flota de pescuit a Romaniei numara doar zece vapoare mai mari de 15 metri, care pot face performanta in domeniu, dupa cum spune Gheorghe stefan, directorul Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura (ANPA). Bulgarii, in schimb, au mult mai multe. Dar la intrarea in Uniunea Europeana, Romania si Bulgaria vor avea o platforma comuna de pescuit, o cota comuna. “Norocul nostru este ca avand vapoare putine, am pescuit mult mai putin peste decat bulgarii, iar in prezent baza noastra materiala este mult mai mare, deci si potentialul va fi mai mare decat al bulgarilor”, explica directorul ANPA.
Dar daca la productia de peste oceanic perspectivele sunt roz, in domeniul consumului de broaste lucrurile pot lua o intorsatura “dramatica” dupa 2007.
Din datele Ministerului Agriculturii, in prezent, consumul de broaste in Romania se ridica la aproape 10 tone pe an, in crestere in ultima perioada. Iar kilogramul de broasca se vinde in supermarketuri cu circa patru euro. Ceea ce inseamna o piata de 40.000 de euro pe an. Problema va fi insa, dupa cum sustine stefan, ca dupa 2007 salariile in Romania vor creste simtitor si vor fi tot mai putini cei dispusi sa se ocupe de prinderea batracienilor. Acum, pentru fiecare broasca prinsa, cel care se ocupa de acest lucru castiga 1 – 1,5 euro.
In schimb, cei care lucreaza in domeniu cred ca piata interna de peste are un mare potential. Datele statistice arata cresteri de la an la an ale consumului intern de peste din specii valoroase, cum ar fi crapul, somnul sau salaul, motiv pentru care au inceput sa apara si investitorii straini in domeniu.
Caviarul la mare cautare in strainatate
Potrivit Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, consumul de peste in Romania s-a impartit astfel: 3.255 de tone de peste din Delta, 1.831 de tone de peste din Marea Neagra, plus alte 8.056 de tone de peste provenit din acvacultura. La acestea se adauga si cele 8.000 de tone de peste congelat (in general, macrou), care se importa. Adica un consum de 21.000 de tone, ceea ce inseamna sub un kilogram de peste pe an pe cap de locuitor, intr-o tara plina de rauri, cu Delta si iesire la mare. Prin comparatie, in Ungaria se consuma cam trei kilograme de peste pe an pe cap de locuitor, iar in Spania, Italia sau Grecia, peste zece kilograme.
“In medie, pe piata, un kilogram de peste din productia interna se vinde cu un euro kilogramul, iar kilogramul de peste importat se vinde cu trei euro”, spune Gheorghe Stefan.
Dar cei mai multi bani in domeniu ii fac exportatorii de caviar – o marfa care se cauta in strainatate. Romania exporta anual peste trei tone de caviar, iar pretul pe kilogram se ridica la circa 1.100 de euro.
Partea buna este ca investitiile in acvacultura sunt incurajate de catre Uniunea Europeana, pentru ca Romania va primi fonduri europene pentru dezvoltarea acvaculturii, disponibile pana la data aderarii prin programul SAPARD, iar ulterior va obtine fonduri de 211 milioane euro din Fondul European de Pescuit.
Cei de la ANPA spun ca vor susti-ne incurajarea culturii unor specii valoroase de pesti, a caror comercializare permite obtinerea unei valori adaugate mai mari. Astfel, va fi stimulata cresterea de sturioni, pastrav, lipan, coregon, lostrita, anghila, chefal sau cambula, dar si de alte vietuitoare acvatice (broaste, raci, scoici).
Pana in anul 1989, productia de peste din Romania se ridica la peste 60.000 de tone, existand sute de ferme piscicole care se intindeau pe circa 100.000 de hectare, dintre care 15.000 de hectare reprezentau pepinierele piscicole. In prezent, in tara noastra mai exista doar cateva sute de ferme, care ocupa cam 60.000 de hectare si au o productie anuala de aproximativ 8.000 de tone de peste.
Situatia acvaculturii s-a deteriorat mai ales dupa schimbarea regimului politic in 1989, ca efect al regimului neclar de proprietate asupra capacitatilor de productie si al vidului de autoritate.
Cea mai consumata specie autohtona de peste este carasul, care domina topul vanzarilor de peste de anul trecut cu peste 1.440 de tone. Locul doi este ocupat de platica, specie din care s-au vandut aproximativ 614 tone.
Locul trei pe podiumul vanzarilor este ocupat de scrumbia de Dunare, din care s-au consumat anul trecut peste 387 de tone. Chiar daca se afla pe locul patru, cu un consum de 227 de tone, crapul va fi, in opinia celor care lucreaza in industrie, specia care va inregistra cea mai mare crestere a vanzarilor in anii urmatori. Speciile scumpe, precum morunul, pastruga sau nisetrul, se vand in cantitati destul de mici, toate cele trei specii nedepasind o cantitate cumulata a vanzarilor de 17 tone.
Daca pana la urma s-a dovedit ca a fost bine ca am avut vapoare de pescuit mai putine si mai proaste ca ale bulgarilor, poate ca, peste ani, faptul ca nu va mai avea cine sa prinda broastele va fi un lucru bun. Pentru ca, in consecinta, numarul lor va creste exponential si ne vom putea mandri ca avem cele mai multe broaste din Europa.
De unde pescuiesc romanii
Consumul de peste in Romania se ridica la circa 21.000 de tone anual si provine din patru mari surse: Marea Neagra, Delta Dunarii, apele interne si din import
• Delta Dunarii furnizeaza anual pietei autohtone circa 3.255 de tone de peste
• Din Marea Neagra, romanii consuma anual circa 1.831 de tone de peste
• Apele interne asigura un consum anual de peste de circa 8.000 de tone
• La acestea se adauga si consumul a inca 8.000 de tone de peste congelat (in general macrou), provenit din import
• Pestii “autohtoni” se vand pe piata cu circa un euro kilogramul. In schimb, un kilogram de peste din import se vinde cu trei euro kilogramul
• Consumul anual de broaste este estimat la mai putin de 10 tone.
• Kilogramul de carne de broasca se vinde pe piata cu circa patru euro
Sursa: ANPA
De opt ani, productia nu trece de 11.000 de tone
Anul 1997 a fost cel mai bun din ultimul deceniu, cu o productie de peste de 11.000 de tone. Oficialii din domeniu cred ca rezultatele din anii 2006 si 2007 vor depasi recordul lui 1997.
Cei mai iubiti dintre pesti
| Denumirea populara | Cantitate (tone) |
| Platica | 614.552 |
| Crap | 227.118 |
| Caras | 1447.381 |
| Babusca | 159.211 |
| Stiuca | 44.035 |
| Somn | 102.941 |
| Biban | 50.283 |
| Salau | 79.094 |
| Pesti de apa dulce n.e.i. | 37.201 |
| Nisetru | 0.358 |
| Pastruga | 2.270 |
| Morun | 14.695 |
| Scrumbie de Dunare | 387.131 |
Sursa: ANPA
Daca in prezent romanii prefera sa consume platica si caras, pe viitor se estimeaza ca liderul consumului va fi crapul.