De anul viitor, creantele comerciale vor putea fi tranzactionate la Bursa de Marfuri, in limita a 20% din valoarea totala de incasat. Pana atunci, firmele vor trebui sa se multumeasca cu mijloacele “traditionale” de recuperare, cotate cu o rata medie de succes de 40%.
Intr-un studiu realizat recent, Comisia de Prognoza estimeaza nivelul creantelor, adica ceea ce au de incasat agentii economici de la parteneri, banci si bugete, la 43% din produsul intern brut (PIB), de unde si lipsa de lichiditate in economie. Tot Prognoza spune ca, desi gradul de indatorare al agentilor economici s-a imbunatatit, totusi raportul dintre plati restante si creante (0,73/1 in 2003, respectiv 0,63/1 in 2004) se situeaza inca la un nivel care face dificil procesul de reducere a arieratelor.

Aceste cifre sunt confirmate si de Cristian Ionescu, presedintele Asociatiei Colectorilor de Creante Comerciale si patronul Coface. El apreciaza ca, la sfarsitul anului 2004, suma debitelor mai vechi de doua luni, pe care firmele cu o cifra de afaceri mai mare de zece milioane de euro le aveau de primit, se ridica la peste 20 de miliarde de euro, adica pe la circa 35% din PIB. Aceste debite reprezinta, in medie, per companie, 12 milioane de euro neincasate, adica 23% din cifra de afaceri.
“Din analizele noastre, reiese ca valoarea totala a creantelor comerciale la sfarsitul lui 2004 pentru firmele cu o cifra de afaceri peste 400 de miliarde de lei este de 471,3 mii miliarde lei”, explica Cristian Ionescu.


Rata medie de succes in recuperarea creantelor este de 40%, asa cum apreciaza presedintele Asociatiei Colectorilor, dar aceasta se modifica semnificativ in functie de vechimea creantelor: cu cat creanta este mai veche, cu atat rata de succes scade. O alta particularitate: existenta unor sectoare cu grad mare de risc pentru neincasarea la termen a creantelor, intre care se numara industria textila si industria mobilei.


“Secretul in recuperarea creantelor sta in alegerea partenerilor de afaceri”, este de parere Cornel Penescu, patronul PIC. “Sunt foarte multe firme mici cu care intru in contact, care au sa-mi dea bani si de unde nu am ce sa recuperez. In fond, lucrurile astea sunt inevitabile, mai ales in contextul in care decizia nu este luata de o singura persoana, ci de mai multe si intr-un timp cat mai scurt. Oricum, acum lucrurile stau mult mai bine decat acum cativa ani, cand erau la moda tunurile importante”, spune Penescu. La o cifra de afaceri de peste 2000 de miliarde lei, patronul PIC spune ca are creante comerciale in valoare de 2 miliarde de lei. Pentru firma de constructii Conarg, patronata de Valentin Visoiu, creantele comerciale reprezinta sub 1% din cifra de afaceri. Desi in acest moment creantele nu sunt o problema, firma de microcreditare Opportunity Microcredit a apelat, in urma cu cinci ani, la o firma de recuperare a creantelor, care insa a declinat oferta pentru ca o costa prea mult recuperarea.


Secretarul de stat in Ministerul Finantelor Catalin Doica a anuntat, in cadrul unui seminar organizat de firma de consultanta Rantrop&Straton, ca se lucreaza la un proiect de lege care sa permita tranzactionarea creantelor pe bursa. In prima faza, vor fi tranzactionate numai creantele comerciale mai vechi de un an, in limita a 20% din valoarea de incasat. Creantele bugetare urmeaza sa fie si ele tranzactionate, dar dupa perfectionarea sistemului de administrare.


“Tranzactionarea pe bursa a creantelor este un lucru pozitiv, deoarece se va reduce blocajul financiar. Ea va deschide, practic, tranzactionarea “bad-debt-urilor” de catre cei interesati si este o masura conforma realitatilor europene catre care ne indreptam. Este o alternativa pentru deschiderea pietelor spre serviciile de colectare si transformare a creantelor neperformante in bani curenti”, apreciaza Cristian Ionescu.


Cu alte cuvinte, asa cum spun oamenii de afaceri, tranzactionarea va aduce lichiditati celor care vor avea nevoie imediata de bani si va permite iesirea de pe piata a firmelor, ce vor putea fi preluate odata cu creantele. Pe de alta parte, sistemul, asa cum este el propus de Finante, limiteaza totusi numarul de creditori interesati de solutie, deorece o firma serioasa nu asteapta sa treaca un an pana la declansarea procedurilor pentru recuperarea creantelor. “Pentru acei creditori care au titlu executoriu, termenul este mult prea mare, ei preferand trecerea directa la executarea silita ori cesionarea creantei”, crede Justinian Cucu, consultant, Global Tax Management. Un alt factor care va reduce numarul celor interesati este riscul, imposibil de calculat, ca debitorul sa inregistreze obligatii catre bugetul consolidat. Intr-o astfel de situatie, sansele de recuperare a creantelor comerciale se diminuaza foarte mult, din cauza procedurilor greoaie ale statului.



“Insuficienta dezvoltare a serviciilor financiare specializate de factoring si scontare determina creditorii sa deruleze proceduri de executare silita a debitorilor. Aceasta masura este insa costisitoare si de durata.”

Justinian Cucu,

Global Tax Management







“Timpul care trece intre scadenta si recuperarea efectiva este de un an, pentru ca un creditor asteapta inainte de a apela la servicii specializate, in speranta ca va face economii.”

Cristian Ionescu,

presedinte, Asociatia Colectorilor de Creante