Cum se simte Bruce Willis? Actor e diagnosticat cu demență, iar afecțiunea nu este reversibilă
Fiica cea mare a lui Bruce Willis a vorbit din nou despre starea de sănătate a tatălui ei. Îndrăgitul actor a fost diagnostica cu demență frontotemporală în 2023.
La vârsta de 35 de ani, Rumer Willis a discutat despre relația cu tatăl ei la Gala Jhpiego’s Laughter is the Best Medicine, organizată pe 2 mai la Beverly Wilshire Hotel.
„El este minunat. Da, se simte bine”, a declarat aceasta.
Răspunzând întrebărilor jurnaliștilor cu privire la tatăl său, Rumer Willis a împărtășit o veste îmbucurătoare. Potrivit ei, se pare că Bruce Willis se simte destul de bine. În plus, Rumer Willis a dezvăluit că în ultimul an a atins mai multe realizări.
A realizat cât de mult sprijin și apreciere a primit tatăl său din partea multor oameni. În plus, această experiență a adus o rază de speranță pentru întreaga familie, a subliniat ea.
“Pentru mine, în timpul acestei experienţe, ceea ce a fost atât de incredibil a fost faptul că tatăl meu este atât de iubit. (…) Dacă împărtăşirea experienţei noastre poate aduce speranţă (…), dacă poate avea un efect şi poate aduce nădejde, alinare, pentru altcineva care trece prin aşa ceva, atunci pentru mine, asta înseamnă… totul”, a declarat Rumer Willis.
„Generozitatea voastră a fost copleşitoare şi suntem extrem de recunoscători pentru aceasta. Pentru bunătatea voastră, şi pentru faptul că ştim că îl iubiţi pe Bruce la fel de mult ca şi noi, am vrut să vă oferim noi informaţii.
De când am anunţat diagnosticul de afazie al lui Bruce, în primăvara anului 2022, starea lui a avansat, iar acum avem un diagnostic mai specific: demenţă frontotemporală (cunoscută sub numele de FTD).
Din păcate, provocările legate de comunicare sunt doar un simptom al bolii cu care se confruntă Bruce. Deşi acest lucru este dureros, e o uşurare să avem în sfârşit un diagnostic clar”, a transmis familia actorului.
Demența frontotemporală are simptome neplăcute
Demența frontotemporală (FTD) este un termen generic pentru un grup de boli cerebrale care afectează în principal lobii frontali și temporali ai creierului. Aceste zone ale creierului sunt asociate cu personalitatea, comportamentul și limbajul.
În cazul demenței frontotemporale, părți ale acestor lobi se micșorează, ceea ce se numește atrofie. Simptomele depind de partea creierului care este afectată. Unele persoane cu demență frontotemporală au modificări ale personalității. Ei devin inadecvați din punct de vedere social și pot fi impulsivi sau indiferenți din punct de vedere emoțional. Alții își pierd abilitatea de a utiliza corect limbajul.
Demența frontotemporală poate fi diagnosticată greșit ca fiind o afecțiune mentală sau ca fiind boala Alzheimer. Dar FTD tinde să apară la o vârstă mai tânără decât boala Alzheimer. Aceasta debutează adesea între 40 și 65 de ani, deși poate apărea și mai târziu în viață. FTD este cauza demenței în aproximativ 10% până la 20% din cazuri.
Simptomele FTD
Simptomele demenței frontotemporale diferă de la o persoană la alta. Simptomele se agravează în timp, de obicei în decursul anilor.
Persoanele cu demență frontotemporală au tendința de a avea grupuri de tipuri de simptome care apar împreună. De asemenea, aceștia pot avea mai multe grupuri de tipuri de simptome.
Modificări comportamentale
Cele mai frecvente simptome ale demenței frontotemporale implică schimbări extreme de comportament și personalitate. Acestea includ:
- Comportament social din ce în ce mai inadecvat.
- Pierderea empatiei și a altor abilități interpersonale. De exemplu, lipsa de sensibilitate față de sentimentele unei alte persoane.
- Lipsa de judecată.
- Pierderea inhibiției.
- Lipsa de interes, cunoscută și sub numele de apatie. Apatia poate fi confundată cu depresia.
- Comportamente compulsive, cum ar fi bătăi, bătăi din palme sau pocnituri pe buze la nesfârșit.
- O scădere a igienei personale.
- Modificări ale obiceiurilor alimentare. Persoanele cu FTD mănâncă de obicei prea mult sau preferă să mănânce dulciuri și carbohidrați.
- Mâncatul obiectelor.
- Dorința compulsivă de a pune lucruri în gură.
Simptomele de vorbire și limbaj
Unele subtipuri de demență frontotemporală duc la modificări ale capacității de limbaj sau la pierderea vorbirii. Subtipurile includ afazia progresivă primară, demența semantică și afazia agramatică progresivă, cunoscută și sub numele de afazie progresivă nonfluentă.
Aceste afecțiuni pot provoca:
- Probleme tot mai mari în utilizarea și înțelegerea limbajului scris și vorbit. Este posibil ca persoanele cu FTD să nu fie capabile să găsească cuvântul potrivit pe care să îl folosească în vorbire.
- Dificultăți în a numi lucrurile. Persoanele cu FTD pot înlocui un cuvânt specific cu un cuvânt mai general, cum ar fi folosirea lui „it” pentru stilou.
- Nu mai cunosc semnificația cuvintelor.
- Având un discurs ezitant care poate părea telegrafic prin folosirea unor propoziții simple, din două cuvinte.
- Făcând greșeli în construirea propozițiilor.
Condiții de mișcare
Subtipurile rare de demență frontotemporală provoacă mișcări similare cu cele observate în boala Parkinson sau în scleroza laterală amiotrofică (ALS).
Simptomele de mișcare pot include:
- Tremor
- Rigiditate
- Spasme musculare sau spasme musculare
- Coordonare deficitară
- Dificultăți la înghițire
- Slăbiciune musculară
- Râs sau plâns nepotrivit
- Căderi sau probleme de mers
