Jurnaliștii au vizitat câteva brutării din Italia, România și Țările de Jos pentru a înțelege modul în care gestionează criza.
Sfârșitul unei istorii de aproape 100 de ani
Prima oprire: oraşul Delft, în Olanda. Războiul din Ucraina și inflația l-au constrâns pe Jack Van Roon, proprietarul unei mici brutării, să-și închidă afacerea, potrivit Euronews.
„Problema o reprezintă preţul exorbitant al gazului. La un moment dat nu mai poţi tine pasul. Până acum trebuia să plătesc 1.400 de euro pe lună, dar în curand vor fi 12-13.000 de euro pe lună. E suma pe care ar trebui s-o plătesc în noiembrie. Nu se poate continua așa”, spune Van Roon.
Decizia pune capăt unei activităţii cu o istorie de aproape 100 de ani, brutăria existând din 1928, când pâinea încă mai era livrată cu căruțele trase de cai.
Tatăl lui Jack a preluat afacerea acum 30 de ani. La scurt timp după aceea, fiul său a început să lucreze cu el. Toată lumea din cartier îl apreciează pe Jack și plăcintele lui delicioase.
„Oamenii de aici au crescut cu prăjiturile mele – spune Van Roon -. Am un tânar de nouăsprezece ani, client al patiseriei, căruia i-am făcut tortul când s-a născut. Sunt patiser de 19 ani. Am făcut pentru ei prăjituri cu tot felul de imagini, chiar și cu autocolante ale jucătorilor de fotbal. A fost foarte amuzant”.
Din august, Jack nu mai avea un contract la gaze naturale cu preț fix. Pentru el, a fost începutul sfârșitului. Guvernul ajută familiile aflate în dificultate: a redus taxele la energie și subvenționează gazul și electricitatea pentru unii consumatori. Însă micii brutari, cum este cazul lui Jack nu sunt acoperiți de programele de sprijin. Brutarii olandezi din întreaga ţară protestează în fiecare sâmbătă împotriva costului ridicat al energiei.
În urmă cu câteva zile, guvernul olandez a decis să ofere împrumuturi ieftine brutarilor care doresc să-și schimbe cuptoarele, folosind electricitatea în locul gazului. „Desigur, se poate trece la cuptoare electrice – spune Van Roon -Numai că fi trebuit să aștept doi ani și jumătate pentru a avea conexiunile. Ne-am gândit să cumpărăm un cuptor nou, însă ar fi fost o investitie de o jumatate de milion de euro. Prea multă incertitudine pentru cei 17 ani de muncă care îmi mai rămân”.
Există ajutoare de stat pentru companiile care cheltuiesc pe gaz cel puțin o optime din cifra de afaceri. Doar că majoritatea brutăriilor sunt cu puţin sub acest prag, aşa că nu primesc nimic. „Vom încerca să vindem o parte din echipamentele noastre – spune Van Roon -. Dar nu putem aștepta prea mult. Multe brutării închid. De aceea sunt atât de multe mașini de panificație second-hand pe piață”.
În România subvențiile oferite de stat nu sunt suficiente
Din Olanda până în România. A doua oprire a călătoriei noastre în Europa este la o brutărie mare cu 400 de angajați din Urlați. Statul suportă o parte din costurile cu energie electrică și gaze ale companiilor. Dar cu limite. Marii consumatori beneficiază doar parțial de energie ieftină. Iată de ce brutăria „Oltina” trebuie să plătească acum pe lună echivalentul a 50.000 de euro pentru curent, în loc de 20.000.
„În acest moment, cea mai mare problemă este costul ridicat al energiei electrice – spune Bogdan Iosif, coproprietar al brutăriei -. Ne-am dori să fim incluși în sistemul de compensare al statului și în ceea ce privește energia electrică”. Cristinel Constanda este unul dintre angajații brutăriei, lucrează aici de 22 de ani și tot aici și-a cunoscut şi soția, pe Cristina. Muncitorii necalificați câștigă echivalentul a 450 de euro pe lună. Cristinel, datorita vechimii, ajunge la 600.
Deși guvernul sprijină familiile cu un plafon maxim la prețurile la energie, Cristinel și Cristina încearcă să economisească cât mai mult. „Nu am pornit încă centrala pe gaz – spune Cristinel -. Nu avem destui bani. Vom încerca să ne mai descurcăm o vreme fără ea”.
„Am aici două facturi la gaz, una de anul trecut şi una de anul acesta – spune Cristina -. Aceeaşi perioadă, aceeaşi lună. Anul trecut am plătit 37 de lei, anul acesta 70: dublu”. Pentru a umple frigiderul, cuplul cheltuiește echivalentul a 120 de euro pe săptămână. Înainte de criză, erau suficienţi 40 de euro pentru a merge la cumpărături. „Facturi, mâncare, haine, vacanțe: acum nu ne permitem nimic – recunoaște Cristina -. Nici măcar vacanțe. Anul acesta nu am fost nici măcar o dată la plajă. Anul trecut am fost zece zile în Bulgaria. Anul ăsta nu ne mai putem permite”.
UE în căutarea unui compromis dificil
Din România în Italia. Roma este a treia oprire a călătoriei noastre printre brutarii europeni. Forno di Campo de’ Fiori este una dintre cele mai vechi brutării din capitală. Davide lucrează aici de la 10 seara până la 10 dimineața. La vârsta de 15 ani a abandonat şcoala pentru brutărie. „Cuptorul era al unui unchi de-al meu – spune Davide -. Nu aveam un loc de muncă şi nu voiam să învăţ. După gimnaziu mi-a propus să-l ajut pe timpul verii şi până la urmă am rămas aici”.
Noul guvern al Giorgiei Meloni, precum și cel anterior al lui Mario Draghi, au aprobat pachete de ajutor. Cu toate acestea, Davide continuă să se plângă de prețurile mari: „Totul este mai scump, mai ales în supermarket. Cineva exagerează și profită de pe urma acestei situaţii. Partea proastă este că salariile nu cresc niciodată. Niciodată”.
Fabrizio Roscioli este proprietarul brutăriei şi pune că este îngrijorat pentru cei 18 angajați ai săi. Din cauza costurilor nebunești ale materialelor și energiei a fost nevoit să scumpească pâinea cu 12%. ”De la un an la altul, factura lunară la gaz a crescut de la 1.200 la 5.500-6.000 de euro pe lună – spune Roscioli -. Factura de energie electrică a crescut de la 1.500 la 5.700 de euro. În momentul de față, firma plătește în jur de 12.000 de euro pe lună pentru facturile de electricitate și gaz. Dacă ar fi să transferăm acest cost pe spinarea clienților, probabil că pâinea ar ajunge să coste cât aurul”.
Brutăria este dotată cu două cuptoare, unul alimentat cu energie electrică și celălalt cu gaz. ”Momentan am oprit curentul, altfel factura ar fi nesustenabilă”, spune Roscioli. Italia, România, Franța și alte o duzină de țări își doresc un plafon al prețului gazelor la nivel european. Însă țări precum Olanda și Germania sunt împotrivă. Un posibil compromis ar fi ca țările UE să cumpere gaz împreună, pentru a limita prețul. Dacă miniștrii energiei nu reușesc să ajungă la un acord, șefii de guvern vor trebui să se reîntâlnească la jumătatea lunii decembrie. Un lucru este sigur: epoca gazelor ieftine s-a încheiat definitiv.