Oficialii CE vor să grăbească adoptarea pachetului de măsuri privind reforma pieţei energetice. Subit, proiectul controversatei companii naţionale din România nu mai este privit cu ostilitate. Comisia Europeană (CE) speră să ajungă la un acord politic privind măsura de separare a activităţilor din sectorul energetic european în cadrul consiliului de miniştri ce va avea loc pe 6 iunie, la Luxemburg, a declarat, zilele trecute, Ferran Tarradellas, purtătorul de cuvânt al
Oficialii CE vor să grăbească adoptarea pachetului de măsuri privind reforma pieţei energetice. Subit, proiectul controversatei companii naţionale din România nu mai este privit cu ostilitate.
Comisia Europeană (CE) speră să ajungă la un acord politic privind măsura de separare a activităţilor din sectorul energetic european în cadrul consiliului de miniştri ce va avea loc pe 6 iunie, la Luxemburg, a declarat, zilele trecute, Ferran Tarradellas, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru energie, Andris Piebalgs. O decizie în acest sens trebuie adoptată cât mai repede, explică oficialul european, având în vedere că, din iulie, preşedinţia UE este preluată de Franţa – ţară care se opune divizării proprietăţii în domeniul energetic –, iar anul următor se organizează alegeri pentru Parlamentul European. Aceste schimbări vor conduce la întârzierea luării unei decizii. „Este o situaţie dificilă şi complexă, iar Comisia caută soluţii pentru ca reforma privind piaţa energetică să nu fie amânată“, a declarat Tarradellas.
Măsura de separare a infrastructurii de transport de partea de producţie, din punctul de vedere al proprietăţii, atât în sectorul gazelor naturale, cât şi în cel al energiei electrice, propusă iniţial de CE, s-a lovit de opoziţia în forţă a marilor companii energetice europene. Coloşi din Franţa şi Germania, precum Gaz de France (GdF) şi E.ON, ce au un cuvânt greu de spus în politicile energetice europene, resping cu vehemenţă propunerea de separare a proprietăţii asupra activelor de transport de cea asupra activelor de producţie. Argumentele nu sunt de neglijat. Preşedintele GdF, Jean François Cirelli, a atras atenţia că Europa are nevoie de companii energetice mari cu capacitate de a realiza investiţii considerabile şi cu forţă de negociere cu parteneri puternici, precum Gazprom.
Franţa şi Germania luptă pentru monopoluri
În aceste condiţii, CE a propus o a doua variantă, în care companiile integrate pe verticală vor putea rămâne proprietare asupra infrastructurii de transport, dar managementul va fi încredinţat unei societăţi independente, aşa-numite „operator independent de reţea“. Nici această variantă nu a fost considerată acceptabilă de către unele ţări membre. Un nucleu dur, format din opt state membre (Franţa, Germania, Austria, Slovacia, Luxemburg, Letonia, Grecia şi Bulgaria) – care au suficiente voturi încât să blocheze luarea unei decizii -, propune o a treia variantă, în care „operatorul independent de sistem“ are un grad de independenţă mai mic. Având în vedere raţiunea de la care a pornit CE în iniţierea unei astfel de măsuri – asigurarea unui management total independent al reţelei de transport care să ofere garanţia că participanţii la piaţă au acces la infrastructură în condiţii egale -, propunerea celor opt state nu poate fi acceptată, iar Comisia a pregătit deja o versiune îmbunătăţită. „În momentul de faţă, suntem într-un blocaj privind separarea proprietăţii şi trebuie să ajungem la o soluţie de compromis. UE este un centru al compromisului“, a declarat Tarradellas.
Pachetul legislativ ce va fi supus spre aprobare Consiliului de miniştri, luna viitoare, mai include un set de măsuri printre care crearea unei Agenţii Europene de Reglementare a Energiei, cu rolul de a supraveghea funcţionarea operatorilor reţelelor de transport şi de a armoniza diferitele reglementări privind comerţul transfrontalier (alocarea capacităţilor de interconexiune). În acelaşi timp, propunerea de directivă mai prevede măsuri vizând drepturile consumatorilor de a-şi alege singuri furnizorii, precum şi sporirea puterii decizionale la nivelul autorităţilor naţionale de reglementare.
Compania naţională nu mai este o problemă
În acest context, intenţia guvernului român de a constitui o companie energetică integrată, care să includă capacităţi termo şi hidro, precum şi societăţi de distribuţie a energiei electrice nu mai este privită cu reticenţă. De fapt, poziţia oficialilor europeni este radical schimbată, după ce s-a înţeles faptul că viitoarea companie naţională nu ar urma să includă şi infrastructura de transport ce aparţine companiei Transelectrica. „Din punct de vedere economic, o astfel de companie se justifică, pentru că va fi atractivă pentru investitori. Acesta este punctul meu de vedere“, a explicat Tarradellas. Amintim că, iniţial, comisarul pe energie a criticat iniţiativa Guvernului. Tarradellas a explicat că atunci când Piebalgs a dezaprobat crearea unor monştrii energetici s-a referit la companiile integrate care includ producţia, transportul şi distribuţia. Proiectul companiei energetice naţionale, prevăzută a deveni funcţională la sfârşitul anului, preconizează preluarea sub „pălăria“ Electrica a unor capacităţi termo (Turceni şi Rovinari) şi a hidrocentralelor de la Hidroelectrica, în companie rămânând şi distribuţiile de electricitate neprivatizate.
Pe piaţa europeană, fuziunile între grupurile energetice reprezintă o practică normală, iar CE vede acestea ca pe un semn că firmele au înţeles că activează pe o piaţă comună. De aceea, Tarradellas consideră că înfiinţarea companiei energetice naţionale din România nu va ridica probleme atâta timp cât aceasta va respecta reglementările europeane privind competiţia şi legislaţia naţională.
ECONOMII
100 miliarde de euro reprezintă economia anuală ce s-ar realiza la un preţ al petrolului de 40 USD / baril, în condiţiile reducerii consumului de energie cu 20% până în anul 2020.
Plan de reducere a consumului
În condiţiile unui trend abrupt de creştere a preţului petrolului pe plan mondial şi a unei dependenţe a UE în proporţie de 80% de importurile de petrol, măsurile de contracarare a impactului asupra pieţei europene vizează diminuarea consumului de ţiţei. „La momentul actual, producem doar 20% din petrolul consumat şi vom ajunge în viitor să importăm întregul necesar. Întrebarea este dacă avem nevoie de tot acest petrol. Răspunsul este nu“, a declarat Tarradellas. Planul de actiune elaborat de Executivul de la Bruxelles privind schimbările climatice, intitulat „20/ 20/20“, conţine măsuri ce vor diminua impactul creşterii preţului petrolului. Astfel, prin planul de eficienţă energetică se urmăreşte reducerea cu 20% a consumului de energie până în 2020, comparativ cu anul 2000, într-un scenariu de creştere economică. „O astfel de reducere a consumului însemna, la un preţ al barilului de 40 USD, o economie de 100 miliarde euro pe an“, a spus oficialul european. O altă metodă de reducere a dependenţei de importurile de petrol este promovarea energiei produse pe plan local, adică a energiilor regenerabile. Va exista un moment în care energia regenerabilă va fi mai ieftină decât cea produsă utilizând produsele petroliere.
Capital – Editia nr. 21, data 28 mai 2008