Bruxelles-ul şi-a dat seama că problema e procurorul-general
Draftul pe care îl are ziarul „Sega” arată că analiştii de la Bruxelles au numărat 8 (opt!) poliţişti de la rutieră corupți şi condamnați, în perioada 2014-2020.
Numărul este indicat cu litere mici sub linie, altfel textul principal arată că „în ciuda activității de anchetă intensă, rămân nesemnificative rezultatele cu condamnări definitive pentru corupție la nivel înalt și nu sunt rezultate serioase privind condamnările defintive”.
În primul raport, publicat în septembrie 2020, se arată că „Încă mai sunt aşteptate rezultate serioase în ceea ce privește condamnările definitive în cazurile de corupție la nivel înalt”. Găsiți diferențele dacă aveți nervi să vedeţi limbajul de lemn al oficialilor de la Bruxelles!
Veteran în UE
Bulgaria este un veteran în UE ca destinatar al unor asemenea rapoarte, deoarece le citește din 2007, în conformitate cu vechiul și încă nefinalizatul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV). Bulgaria ştie că textele monotone necesită nervi buni, pentru a se descoperi ceva nou în acestea. Sunt scrise prin metoda copierii creative, deoarece autorii lor anonimi s-au săturat deja să caute o schimbare în Bulgaria, care să îi încurajeze că are sens să continue acest exercițiu. Din acest motiv, rapoartele privind MCV au fost abandonate de la sine, deși Mecanismul în sine nu a fost încă închis. Noul mecanism introdus anul trecut, care se aplică tuturor țărilor din UE, nu doar Bulgariei și României, pare să-și fi epuizat puterea creativă de la cel de-al doilea raport.
Cu toate acestea, are sens să îi acordăm puțină atenție pentru a găsi o schimbare – dacă nu în Bulgaria, atunci cel puțin la Bruxelles. Persoana cel mai des menționată ca factor problematic în sistemul de justiție este procurorul general. Comisia Europeană pare să înceapă încet să-și dea seama că el a blocat ca o tromboză artera principală a Bulgariei și de aceea auto-curățarea acesteia de corupție nu progresează.
Conform tradiţiei, atât autorii raportului, cât și persoanele vizate nu au fost nominalizate separat. Dar cel puțin toată lumea știe cine este procurorul general al Bulgariei. Problema care apare este că el nu face niciun raport. El poate face ceea ce doreşte, dar mai ales ceea ce nu doreşte. Comisia Europeană (CE) constată doar cu înțelepciune: „Rămâne provocarea legată de raportare și mai ales responsabilitatea penală a procurorului general”.
De unde vine concluzia
De aici încolo, este amuzant să vedem de unde vine această concluzie categorică. Comisia Europeană nu se poate baza pe propriile sale constatări, dar îşi uşurează activitatea referindu-se la hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului „Kolevi împotriva Bulgariei” din 2010, urmată de rapoarte privind punerea în aplicare a acesteia de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și la recomandările Comisiei de la Veneția, care face, de asemenea, parte din Consiliul Europei. Adică o altă organizație face treaba organismului executiv al Uniunii Europene. Dar chiar și așa, întrebarea este cu ce contribuie Comisia Europeană pentru găsirea unei soluții la problemă.
Răspunsul este: cu nimic. Atâția ani nu a avut curajul să-i menționeze pe Sotir Ţaţarov și pe succesorul său, Ivan Gheşev, pe nume sau cel puțin cu inițiale.
Spre cea mai mare ruşine a sa, Comisia Europeană s-a simțit obligată să sublinieze (din nou sub linie) că Ministerul american de Finanţe a impus sancțiuni „mai multor cetățeni bulgari (inclusiv unui fost deputat din parlament)”. Americanii nu au ezitat să îl numească pe Delian Peevski, însă eticheta de la Bruxelles nu permite să fie afectată onoarea nimănui, chiar și atunci când este vorba de persoane influente, acuzate de corupție. Din acest motiv, Bulgaria continuă să fie renumită în UE ca fiind cea mai coruptă țară, dar fără corupți.
Bruxellesul devine neajutorat
Prin tactica fără dinți, Bruxelles-ul devine din ce în ce mai neajutorat chiar și în comparație cu perioada în care a scris rapoarte nesemnificative despre MCV. În ele și-a permis să facă recomandări (bazate pe neajunsuri constatate) și chiar să stabilească termene aproximative pentru punerea lor în aplicare. Acum a adoptat o abordare contemplativă: înregistrează imitațiile activității anticorupție care au loc în Bulgaria prin schimbări legislative și structurale și astfel își epuizează supravegherea. La un moment dat, însă, Comisia Europeană simte că autoritatea sa se epuizează şi subliniază cu amărăciune că nimeni nu a acordat atenție celor scrise în raportul său anterior, notează Sega.
„Practica de a se face modificări legislative importante prin modificări la alte legi continuă să fie o preocupare”, scriu autorii. Aceştia menţionează că lucrurile se fac prin dispoziții tranzitorii și finale, precum și prin modificări între două lecturi ale proiectelor de legi: „Acest lucru confirmă îngrijorarea subliniată în Raportul privind statul de drept din 2020, conform căreia astfel de modificări eludează cerința privind discuţiile publice şi evaluarea impactului”.
Un reprezentant bulgar pe nume Mariya Gabriel (de la GERB) este, de asemenea, în Comisia Europeană. Cel puțin ea ar fi putut explica Colegiului CE, când s-a discutat acest text, ce semnificaţie are proverb bulgăresc „Dacă-mi cânţi, Penka, cine te ascultă?”. Trebuia să le spună: părerea dvs. este irelevantă și, dacă nu înțelegeți, comparați reacțiile raportului dvs. cu decizia SUA privind sancțiunile în temeiul Legii Magnitsky.
Chiar și presei, ale cărei probleme au început să fie observate de Bruxelles în rapoartele sale despre noul mecanism, e puțin probabil să-i mulțumească. A găsit o modalitate de a justifica obscurantismul împotriva acesteia, scriind că „pandemia COVID-19 a dus la suspendarea activităţii privind foaia de parcurs trimisă în martie 2020 autorităților bulgare de „Reporteri fără frontiere” pentru a depăşi îngrijorările legate de libertatea de exprimare în Bulgaria, inclusiv siguranța jurnaliștilor, accesul la informații și furnizarea de publicitate guvernamentală și finanțare media”. Iată, în cele din urmă, un vinovat concret pentru ceva menţinat nominal de către Bruxelles: COVID-19.
Sursa foto: Dreamstime
