„Autorităţile publice locale din România şi în mod special municipiile sunt capabile să participe la procesul decizional european. România are o mai mare responsabilitate în plan european, mai ales în actualul context şi mai ales în contextul în care, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, ţara noastră va deveni al 6-lea stat ca pondere la nivel european. Dacă ne dorim o Europă puternică, cu siguranţă ne dorim un dialog constructiv cu reprezentanţii autorităţilor locale şi regionale (…) În perspectiva preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene de anul viitor ne propunem să fim ambiţioşi în a construi această relaţie între Consiliul Uniunii Europene şi Comitetul European al Regiunilor. Autorităţile locale sunt cele care înţeleg cel mai bune nevoile pe plan local, unde ar trebui să fie investit şi un de există potenţial. În momentul de faţă, instrumentele europene poate nu sprijină suficient autorităţile locale, în acest sens. Nu sprijină, din păcate, nici măcar IMM-urile. Sprijinul pentru IMM-uri trebuie să fie axat foarte mult pe componenta digitală. La începutul anului 2017 erau 4.000 de întreprinderi inovative în România, dar numai jumătate dintre acestea erau implicate în clustere. Ideea generală este aceea că reprezentanţii statelor membre care participă la procesul decizional de Bruxelles trebuie să asculte mai mult vocea autorităţilor publice locale şi trebuie să avem un parteneriat solid între Consiliul Uniunii Europene şi Comitetul European al Regiunilor”, a spus Negrescu.

Potrivit ministrului, în perspectiva preluării României a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în 2019, lista de priorităţi a autorităţilor de la Bucureşti cuprinde un pilon important axat pe partea economică şi socială, care se referă la competitivitate.

„Pe lista noastră de priorităţi în perspectiva preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene avem un pilon important axat pe partea economică şi socială care atinge elementul competitivităţii. Vreau să amintesc aici contribuţia importantă pe care au avut partenerii sociali şi autorităţile locale în a construi acest pilon. Lista noastră de priorităţi cuprinde patru piloni principali şi a fost construită printr-un dialog şi dezbateri publice realizate împreună cu partenerii sociali, asociativi, sindicali, patronali şi cei ai autorităţilor locale. Primul pilon se referă la competitivitate. România este un model de creştere economică. Ar trebui să găsim acele măsuri legislative care vor permite autorităţilor publice locale să participe într-o manieră coerentă la construcţia de hub-uri, la participarea în construcţia de locuinţe sociale, în a dezvolta companii care să livreze servicii de interes general”, a declarat oficialul. (Sursa: Agerpres)