Bucharest Arbitration Days, eveniment organizat de Camera de Comert și Industrie a României, a devenit un reper pentru specialiștii internaționali în domeniul arbitrajului comercial și experții în soluționarea litigiilor.
Bucharest Arbitration Days (BArD), prima și cea mai mare conferință din România dedicată arbitrajului comercial internațional, a reunit practicieni locali, magistrați, personalități din domeniul academic, dar și numeroși specialiști de prestigiu de peste hotare.
Evenimentul BArD 2023, care a marcat cea de a 70-a aniversare a Curții de Arbitraj Internațional, a fost organizat de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comert și Industrie a României (CCIR) și Wolters Kluwer România și se desfășoară în perioada 8-9 iunie.
Anul acesta, invitații speciali ai evenimentului sunt profesorul George A. Bermann, directorul Centrului internațional de arbitraj comercial la Columbia Law School, o autoritate de renume mondial în domeniul dreptului comparat, soluționarea litigiilor și arbitrajului comercial transnațional, precum și Martina Polasek, secretar general adjunct al Centrului internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții (ICSID) la Banca Mondială.
Utilitatea publică a arbitrajului comercial
În debutul evenimentului găzduit de CCIR, Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a evidențiat componenta de utilitate publică de interes social a arbitrajului comercial.
„Din punctul meu de vedere, arbitrajul răspunde la două necesități esențiale care țin de specificul raporturilor juridice dintre profesioniști. În primul rând, vorbim de nevoia ca litigiul să fie tranșat de o persoană specializată, care deține o cunoaștere profundă, nu doar a dispozițiilor legale, care este un domeniu de nișă, supraspecializat, dar și a practicilor comerciale și concurențiale specifice. În al doilea rând, vorbim de nevoia ca litigiul să fie tranșat cu maximă celeritate, astfel încât perturbarea pe care o aduce raporturilor comerciale între cele două entități să fie redusă la minimul absolut necesar. În ambele perspective, arbitrajul și-a demonstrat din plin capacitatea de a oferi un răspuns pertinent și viabil celor două necesități”, a explicat președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
O modalitate de soluționare a litigiilor adaptată nevoilor actuale
Un alt aspect abordat pe larg de magistratul român a fost cel al modului în care arbitrajul comercial răspunde nevoilor actuale ale practicilor internaționale și adoptării tehnologiilor moderne.
„Valoarea acestei modalități de soluționare a litigiilor devine tot mai evidentă astăzi, când viteza raporturilor sociale și comerciale, ca efect al unor noi tehnologii, a devenit amețitoare, față de ce se întâmpla în urmă cu 20-30 de ani. Dar nu numai viteza de desfășurare a raporturilor comerciale a crescut, ci și complexitatea acestora. (…) Tuturor acestor provocări le răspunde astăzi arbitrajul prin formarea în timp a unui corp de arbitri cu un grad înalt de specializare și cu expertiză în domeniile de nișă, în care o specializare reală a judecătorului este foarte greu de obținut. Pe de o parte, pentru că lipsesc resursele pentru o paletă atât de diversă a acțiunilor de formare profesională continuă a magistraților, iar pe de altă parte pentru că specializarea obținută doar studiind aspectele teoretice sau practica judiciară nu va putea asigura niciodată aceeași profunzime a cunoștințelor cu aceea rezultând dintr-o activitate practicată îndelung în domeniile respective. Ca urmare, unul dintre principalele atuuri ale arbitrajului este capacitatea acestuia de a oferi o cale de soluționare rapidă a litigiului, care este adaptată necesităților concrete induse de natura acestuia, cunoștințe de specialitate din domenii diverse, cunoașterea directă a practicilor comerciale etc.”, a conchis președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.