Pofta vine mâncând, spune un proverb românesc. Și se pare că bucureștenii au un chef mare de shaorme, pizza și „chineese“ dacă privim extinderea, la nivelul Capitalei, a unităților de acest gen. La îndemână, ieftine și sățioase, toate aceste mâncăruri și-au câștigat fiecare clienții, iar din când în când, chiar şi-i împart. Sunt afaceri de bani mărunți, după cum spun cei care activează în aceste segmente, de maximum câteva milioane de euro în cazul liderilor pieței, dar raportate la volum, nu par deloc insignifiante.  Sunt afaceri care depind de anumite ore ale zilei sau anumite zile ale săptămânii, care atrag clienți atât corporatiști, cât și din alte categorii. Pentru că totul se rezumă la gust.
Potrivit unei estimări Capital, cea mai populară mâncare este shaorma, însă după valoarea medie a comenzii, cel mai mult, românii plătesc pe mâncarea chinezească. Raportat la nivelul Bucureștiului, anual, aceste trei segmente reprezintă afaceri, mai mult sau mai puțin declarate, de aproximativ 65 de milioane de euro. Trebuie menționat că, pe aceste segmente, în special jucătorii mici lucrează mult la negru, iar datele oficiale sunt prea puțin disponibile în unele cazuri.
Pizza, businessul preferat
Dacă ne raportăm la întreaga piață de fast-food, estimată la peste o jumătate de miliard de euro,  shaorma, pizza comandată și mâncarea chinezească reprezintă aproximativ 15%-20%. O altă cifră interesantă este legată de numărul românilor care mănâncă la fast-food: 6% din populație, potrivit studiului Herbalife „Atitudini și comportamente în stilul de viață al românilor“. Prin urmare, putem spune că 1,2 milioane de români mănâncă zilnic la fast-food, iar 180.000-200.000 aleg shaorma, pizza și mâncarea chinezească. Potrivit datelor Registrului Comerțului, care, din păcate, clasifică shaormeriile, ­pizzeriile și restaurantele cu același cod CAEN (restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie), în România există 17.059 companii care au ca obiect de activitate afaceri cu restaurante, din care 2.872 au fost înființate de la 1 ianuarie 2011 până în prezent. Dacă ne limităm la cele care au în denumirea firmei „pizza“, 346 dintre ele s-ar clasifica aici (din care aproximativ 15% au fost înscrise în ultimul an), cu 100 mai multe decât în anul 2010. „Shaorma“ sau „Kebab“ apar în câteva zeci de firme, doar câteva fiind înregistrate în acest an.
Shaorma de aproape 80.000 de euro pe zi
Noaptea, în Centrul Istoric, într-un singur loc este coadă. Câțiva tineri foarte activi (opt la număr pe o por­țiune de doi-trei metri lungime) strigă de mama-focului „următorul“. Nu mai știi cui i-ai înmânat bonul sau cui trebuie să-i răspunzi dacă vrei ketchup, pătrunjel sau roșii. În spatele tău, alți clienți așteaptă aceleași întrebări. Se întâmplă weekend de weekend, sau mai bine spus seară de seară, doar că poate nu cu aceeași intensitate ca la finalul de săptămână. Și este cea mai scumpă shaorma din oraș (16 lei), dar și liderul pieței. Chiar și în aceste condiții, Dristor Kebab și-a pierdut, oficial, profitabilitatea. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în 2010, compania a avut o cifră de afaceri de 846.000 de euro și o pierdere de aproape 70.000 de euro, după ce în urmă cu un an veniturile erau de 1,1 milioane de euro și profitul de puțin peste o sută de mii de euro. Între timp, de la o singură unitate, Dristor Kebab a ajuns la cinci restaurante, din care două în cadrul mallurilor.
Deși pe acest segment, shaormeria deținută de familia Pakcan are ­mulţi competitori, doar shaorma Bun de Tot, aparținând Trotter Management, a fost singurul concurent real. Vecinul de peste drum ajunsese să vândă până la 1.300 de shaorme pe zi, însă de două luni de zile, proprietarii au decis să renunțe la acest produs. De ce? „Clientul din Centrul Istoric s-a schimbat. Noi vindeam foarte bine, însă am preferat să închidem fast-foodul și să deschidem un magazin Buongiorno“, declară Daniel Mischie, acționar al companiei.  
Potrivit datelor culese de Capital, în București se vând zilnic aproximativ 25.000 de shaorme, la un preț mediu de 14 lei pe sandviș, ceea ce înseamnă o piață de 126 de milioane de lei (aproximativ 29 de milioane de euro) anual.
O felie de 25 de milioane de euro
Dacă shaorma este cea mai căutată când vine vorba de o masă rapidă, pentru comenzile la domiciliu pizza este preferata românilor. Dacă în 2010 o estimare Capital arăta că se livrau zilnic aproximativ 7.000 de pizza, în 2012, numărul acestora a ajuns la 10.000, în timp ce numărul jucătorilor mari a fost completat de Domino’s Pizza, adusă la București de omul de afaceri Ali Madadi, proprietarul Rădăcini Motors. 80%-90% dintre livrările la domiciliu sunt realizate de câțiva jucători, printre care Jerry’s Pizza, Trenta Pizza, Pizza Hut Delivery (PHD) , Presto Pizza şi Cuptorul cu Lemne, primii doi disputându-și supremația.   
Ca valoare, piața livrării de pizza la domiciliu este estimată la 25-30 de milioane de euro, în condițiile în care valoarea medie a unei comenzi este de 35-43 de lei. Ca și în cazul shaormei, creșterea a venit pe baza extinderii unităților. Spre exemplu, de la doar câteva unități, Jerry’s Pizza a ajuns la nouă, una dintre acestea fiind în afara Bucureștiului, în Ploiești. „Căutăm și alte locații unde ne putem extinde“, anunță Alfred Dauteuil, proprietarul Jerry’s Pizza, un business cu o cifră de afaceri de 3,8 milioane de euro în 2011. „Noi am înregistrat o creștere de 15% în 2011 față de 2010, cu toate că prețurile noastre nu au fost modificate din 2008“, spune antreprenorul. „Câștigăm însă cotă de piață“, completează acesta, menționând că același procentaj de majorare este estimat și pentru anul în curs. De departe, cea mai profitabilă zi a livrărilor de pizza este vinerea. Dacă orele târzii erau preferate de clienții shaormeriilor, în cazul livrării de pizza la domiciliu există două vârfuri ale numărului de comenzi.  Primul este între orele 11 și 14, când bucureștenii aflați la muncă își comandă prânzul, iar al doilea, seara, la cină, între 18 și 21.
Creștere de 10% în 2012
Dacă luăm în calcul comenzile la mâncarea chinezească și denumirile produselor, am putea spune că românii au învățat bine această limbă. Sau cel puțin știu mai bine ce înseamnă „porc tushin“ sau „vită sichuan“ decât care este lungimea Marelui Zid. Estimativ, în București, se comandă anual mâncare chinezească în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro, în condițiile în care în cazul unei livrări la domiciliu comanda medie este de 60 de lei, față de 25 de lei în cazul restaurantelor. 
Liderul acestei piețe este Wu-Xing, companie care în ultimul an a revenit pe profit, la o cifră de afaceri de peste un milion de euro. Pentru 2012 se așteaptă la o creștere cu 10% pe segmentul de livrare la domiciliu, respectiv 30% per ansamblu, datorită, bineînțeles, deschiderilor de restaurante.“ În primele cinci luni ale acestui an, am înregistrat deja o creștere de 3,5%. Am început diversificarea portofoliului, am intrat pe segmentul meniurilor, dar ne concentrăm și asupra mâncării dedicate copiilor. Ne batem cu McDonald’s și KFC pe segmentul cinci-zece ani“, spune Cristian Mogodici, directorul de marketing al Wu-Xing, menționând că un alt lucru care va ajuta la creșterea afacerii va fi introducerea din această vară a plății cu cardul la livrări. 
Potrivit managerului, lunar, la Wu-Xing sunt primite 12.000 de comenzi, cele mai multe la unitatea din nordul Capitalei. „Comanda este puțin mai mare la livrările făcute la domiciliu în weekend și seara. Plus că acasă se fac comenzi șapte zile din șapte. Spre comparație, angajații alocă un buget mai mic pentru livrările la birou“, explică Mogodici, menționând că raportul este de 60% la 40% în favoarea livrărilor la domiciliu. Față de anul 2008, când valoarea medie a unei comenzi era de 70 de lei, în prezent, aceasta a scăzut la 60 de lei. Deși sunt persoane tinere, cu venituri medii și superioare, clienții sunt conservatori.

Preferă aceleași produse, cele mai comandate fiind puiul și orezul. „În 2012, am observat o altă tendință. Vânează promoții. Am apelat la site-urile de cupoane și toate pe care le-am avut au fost vândute într-o singură zi“, spune managerul. „De asemenea, bugetul este mai mic decât în anii trecuți, iar clienții sunt mai pretențioși şi cer servicii suplimentare“, conchide el.
EXTINDERE De la un singur restaurant, Wu-Xing operează cinci centre.
Investiția cea mai mare a fost în restaurantul din Centrul Istoric, de 200.000 de euro
4% reprezintă vânzările de mâncare chinezească, la nivel național, din totalul pieței  de fast-food
60 de firme au în denumirea completă „fast-food“ potrivit datelor de la Registrul Comerțului. Dintre acestea, 13 sunt din București
Am înregistrat o creștere de 15% în 2011 față de 2010, în condițiile în care prețurile noastre nu au fost modificate din 2008. Câștigăm cotă de piață
Alfred Dauteuil, propietar, Jerry‘s Pizza
Cât a însemnat investiția pentru liderii segmentului
PIZZA HUT DELIVERY (PHD) După ce și-a creat pe plan local un brand, cu restaurantele Pizza Hut, compania apar­ți­nând omului de afaceri Puiu Po­po­viciu a intrat și pe segmentul de livrare la domiciliu. În primul an, investiția a fost de 1,25 milioane de euro, ajungându-se în prezent la nouă puncte de livrare.
jerry‘s PIZZA lnvestiția inițială în com­panie a fost de 30.000 de dolari, în urmă cu 16 ani. În prezent, compania a atins o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro. Jerry‘s dispune de nouă unități de la care se livrează pizza.

domino‘s PIZZA După primul an de activitate, investițiile lui Ali Madadi în lanțul de pizzerii Domino‘s s-au ridicat la trei milioane de euro. În prezent, deține cinci unități de livrare.