cu varsta cuprinsa intre 18 si 64 de ani.Potrivit rezultatelor, 59% din consumatori prefera pestele congelat, in timp ce 46% opteaza pentru cel proaspat, din comert, iar 37% aleg, de obicei, conservele. Acestea sunt cumparate indeosebi de oraseni si de romanii cu venituri cuprinse intre cinci si noua milioane de lei, cei cu castiguri mai mari orientandu-se spre pestele proaspat si spre cel afumat. Doar 4% din persoanele intervievate au afirmat ca nu au o preferinta anume in ceea ce priveste varietatea de peste consumata. Cei mai multi opteaza pentru macrou (43%), crap (19%), cod (6%), merluciu (5%), ton (5%) si pastrav (4%). Celelalte varietati (hering, caras, salau, biban, stiuca, somon, sardine etc.) au fost mentionate, fiecare in parte, de un numar mai mic de consumatori, totusi impreuna cumuland aproape 15%. Ca loc de achizitie, pe primul loc se situeaza alimentarele (42%), urmate de supermarketuri (21%), pescarii, magazine generale si piete (fiecare cu cate 10% din optiuni). Pescariile sunt de departe locurile cele mai vizitate de moldoveni, in timp ce bucurestenii, banatenii si muntenii prefera supermarketurile, iar dobrogenii si ardelenii cumpara indeosebi din magazinele alimentare. Daca analizam rezultatele studiului din punctul de vedere al veniturilor respondentilor, observam ca, pe masura ce acestea sporesc, ponderea supermarketurilor, ca locuri de achizitie a pestelui, creste. In 97% din cazuri, romanii mananca peste acasa, dar 3% obisnuiesc sa mearga si la restaurant pentru a consuma acest produs. Amatorii de peste la conserva prefera ca acesta sa fie preparat in ulei vegetal (57%), in sos de tomate (50%), in suc propriu (28%), sau in sos picant (15%). Uleiul vegetal este agreat in mod deosebit de ardeleni si bucuresteni, in timp ce sosul de tomate este favoritul banatenilor. Numai 8% din romani folosesc pestele la conserva in prepararea altor feluri de mancare, cei mai multi (72%) consumandu-l ca atare, iar 20% recurgand la ambele variante.
Importurile domina consumul intern
In anul 2000, piata a absorbit o cantitate de peste 44 de mii de tone de peste, iar in 2003 consumul ajunsese la circa 70 de mii de tone, ceea ce reprezinta o crestere de 40%. Nu orice industrie alimentara se poate lauda cu asemenea performante. Totusi, tendinta de crestere nu este ferma. Potrivit analistilor, consumul a scazut anul trecut. „In 2004, vanzarile de peste au fost mai lente, nu cred ca vor atinge nivelul din 2003”, spune Nicolae Dimulescu, presedintele patronatului „Rompescaria”. Procesatorii, proveniti din randurile distribuitorilor care au cautat modalitati de a se adapta pietei, pot fi numarati in prezent pe degetele unei singure maini. Ei au luat treptat locul vechilor intreprinderi mamut de industrializare a pestelui, majoritatea inchise acum. Daca pana acum trei ani conservele duceau greul vanzarilor autohtone, din 2003, situatia s-a schimbat dramatic. Vanzarile de semiconserve – de genul salatelor de icre, a pestelui afumat sau marinat – au crescut de aproape cinci ori. Producatorii autohtoni au ales astfel o nisa de piata inaccesibila importatorilor, care aduc cantitati considerabile de conserve, cu termene mari de garantie.Materia prima pentru sectorul de procesare a pestelui provine din mai multe surse. Cea mai importanta este, potrivit lui Nicolae Dimulescu, importul de peste oceanic, in special macrou. Circa 50.000 de tone de peste oceanic sosesc anual in tara prin porturi sau prin vamele din vestul tarii, aduse cu TIR-ul. A doua sursa de materie prima este reteaua de ferme piscicole. Numarul lor se ridica la circa 400, din care 50 sunt pastravarii in zona de munte. Multe crescatorii practica sisteme invechite de crestere, fapt care reduce potentialul sectorului. Crapul autohton detine partea leului in aceste crescatorii, urmat de speciile asiatice, de salau si somn. Potrivit lui Nicolae Dimulescu, circa o treime din productia piscicola ajunge la procesare, restul ia calea vanzarii in stare proaspata. Alte cateva mii de tone sunt recoltate anual de locuitorii Deltei si de catre pescarii de pe Dunare si consumate pe plan local. Marea Neagra furnizeaza industriei circa doua – trei mii de tone de peste, recoltate cu ce a mai ramas din flota noastra de pescuit. Asadar, importul constituie principala sursa de acoperire a consumului intern. Produsele autohtone sunt inca minoritare in farfuria romanului, iar tranzitia pisciculturii este inca departe de a se fi incheiat.
locul de unde se cumpara peste
Alimentara 42
Supermarket 21
Piata 10
Pescarie 10
Magazin general 10
Bacanie 3
Chiosc 2
Cash&Carry 1
Alte locuri 1
baza: 1.240 respondenti (toti cei care consuma peste cumparat din comert)
