5G permite un schimb de date între dispozitive, relee și servere mult mai strâns și mult mai rapid. Acest lucru ar trebui să facă posibilă conectarea și comunicarea între un număr tot mai mare de dispozitive. Pe scurt, 5G înseamnă viteză. O viteză care, spre exemplu, ar putea interconecta instant dispozitivele casnice. Sau ar putea fluidiza traficul cu ajutorul unor dispozitive inteligente montate pe fiecare automobil sau autobuz în parte. Tehnologia 5G ar ajuta și la „munca de acasă” despre care tot vorbim în ultimele luni. Nu ar mai exista apeluri neclare sau întrerupte prin softurile pe care mai toata lumea le folosește.
Mediul rural ar avea și el beneficii de pe urma implementării 5G. 3,2 milioane de persoane care locuiesc la țară ar avea internet de mare viteză. O realizare uriașă dacă ținem cont de faptul că, până la sfârșitul anului trecut, 80% din populația din zonele rurale nu a accesat serviciile de internet cu mai mult de 30 Mbps.
Mult discutata licitație 5G ar fi trebuit să aibă loc în 2019. A fost amânată pentru iarna aceluiași an, apoi pentru vara lui 2020 și în final amânată pe termen nedeterminat. Proiectul legii 5G, pus în dezbatere publică abia în vara acestui an, este acum extrem de controversat.
Conform proiectului, utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G, cu excepția terminalelor folosite de utilizatorii finali, este condiționată de obținerea de către producători a unei autorizări speciale.
Toate aceste măsuri nu fac decât să întârzie implementarea completă a tehnologiei 5G în România, iar asta se va transpune într-un acces întârziat la 5G pentru aproximativ 2,4 milioane de români.
