Potrivit unui studiu realizat de fabricantul de dispozitive de navigaţie GPS Tom Tom, capitala României se află pe primul loc al celor mai aglomerate oraşe din Europa şi pe locul cinci la nivel mondial, din cauza infrastucturii deficitare şi a numărului uriaş de maşini.

Clasificarea realizată cu ajutorul datelor culese de dispozitivele GPS arată că în orele de vârf este nevoie de 50 de minute în plus pentru a parcurge aceeaşi distanţă în condiţiile unui trafic fluid. 

"Oraşul este lipsit de o reţea de drumuri de centură care să evite ambuteiajele, fapt ce obligă tranzitarea vehiculelor prin capitală", a declarat pentru EFE, Catiusa Ivanov, jurnalist specializat pe teme municipale, transmite Agerpres.

Lipsa parcărilor face ca benzile principalelor artere să fie ocupate de maşinile staţionate, îngreunând şi mai mult traficul.

În general bucureştenii petrec în medie 57 de minute pe zi blocaţi în trafic. Ţinând cont de o utilizare în medie a maşinii de 229 de zile pe an, locuitorii capitalei petrec echivalentul a 9 zile pe an blocaţi în ambuteiaje. În orele de vârf, timpul necesar pentru parcurgerea unui anumit traseu este aproape dublu faţă de perioadele de circulaţie redusă. 

La 2,1 milioane de locuitori ai Bucureştiului, deşi se estimează că numărul real este de 2,6 milioane de persoane, sunt înregistrate 1,3 milioane de vehicule. O cifră care nu încetează să crească: în primele patru luni ale anului 2017, numărul maşinilor a crescut cu peste 30.000 de unităţi. 

Studiul realizat de Tom Tom clasifică oraşele în funcţie de "nivelul de congestionare" a traficului, un parametru care arată de cât timp este nevoie pentru a parcurge o distanţă la orele de vârf, comparativ cu perioadele de circulaţie redusă. 

În Bucureşti indicele este de 50 %, fiind depăşit doar de Ciudad de Mexico (66 %), Bangkok (61 %), Jakarta (58 %) şi de oraşul chinez Chongqing (52 %). Nivelul de congestionare a traficului la Rio de Janeiro este, de exemplu, de "numai" 47 %; la Buenos Aires de 42 %; iar la Madrid de 25 %. 

Primăria Bucureştiului prevede crearea de benzi prioritare pentru transportul public şi introducerea de alte 600 troleibuze, tramvaie şi autobuze, precum şi modernizarea unor artere principale de acces în oraş până în anul 2030. Planuri care, spre disperarea şoferilor, sunt prea lente. 

Pentru a fluidiza traficul, asociaţia Psiho TrafiQ recomandă respectarea regulilor de circulaţie, evitarea rutelor aglomerate şi renunţarea la autoturisme la orele de vârf. 

"Trebuie să optăm pentru metode alternative de transport precum autobuzul, metroul, bicicleta sau motocicleta", a declarat pentru EFE Mihaela Rus, preşedinta Psiho TrafiQ, avertizând că ambuteiajele produc o creştere a numărului de accidente, având în vedere că şoferii reacţionează impulsiv.