"Romania are o treime din izvoarele termale din Europa si cred ca putem ajunge sa fim una dintre primele destinaţii europene în turismul balnear“, spunea Elena Udrea, in prima ei conferinta de presa dupa ce a primit portofoliul Ministerului Turismului. Ideea suna bine. Problema e ca multe din statiunile noastre balneare sunt la pamant: cladiri care nu au mai fost renovate de zeci de ani, dotari ce nu puteau fi considerate moderne nici macar in anii 50 şi o infrastructura rutiera care, d
„Romania are o treime din izvoarele termale din Europa si cred ca putem ajunge sa fim una dintre primele destinaţii europene în turismul balnear“, spunea Elena Udrea, in prima ei conferinta de presa dupa ce a primit portofoliul Ministerului Turismului. Ideea suna bine. Problema e ca multe din statiunile noastre balneare sunt la pamant: cladiri care nu au mai fost renovate de zeci de ani, dotari ce nu puteau fi considerate moderne nici macar in anii 50 şi o infrastructura rutiera care, de noua, era depasita. Iar acest peisaj explica imaginea pe care o are turismul balnear.
“Exista un handicap care trebuie depasit, respectiv cel al unei imagini in care turismul balnear este asimilat exclusiv biletelor la tratament prin sindicat sau casa de pensii. In ciuda faptului ca inca exista locuri uitate de investitori, manageri sau autoritati, dar care continua sa ofere servicii de cazare, masa si tratament, cele mai multe au evoluat sau se afla in procese vizibile de restructurare si schimbare de mentalitati”, a declarat, pentru Capital.ro, Paul Marasoiu, presedinte Peacock Hotels.
Rodica Pencea, reprezentant al Organizatiei Patronale a Turismului Balnear din Romania, crede ca imaginea pe care o are turismul balnear este gresita. Astfel, sustine ea, nu doar batranii si bolnavii sunt clienti fideli ai statiunilor de profil: „Daca, intr-adevar, s-ar face o radiografiere a clientelei care merge in aceste statiuni, s-ar constata ca acolo sunt foarte multi tineri care se duc pentru agrement sau pentru intretinere, oameni activi cu familiile lor, dar si foarte multi turisti straini”.
Investitiile, leac pentru turismul balnear
Bai cu ape minerale, impachetari cu namol, fiziotereapie, electroterapie, masaj si acupunctura. Toate acestea inseamna turism balnear. Bolile lui sunt aceleasi de care sufera tot turismul romanesc. Daca nu este finantat, turismul de sanatate nu poate fi competitiv. Iar investitiile in domeniu nu inseamna numai modernizarea hotelului si a bazei de tratament, ci si achizitionarea de aparatura si echipamente noi, impreuna cu pregatirea personalului.
Promovarea acestui tip de turism depinde, in foarte mare masura, de investitiile in infrastructura. Multe statiuni balneoclimaterice sunt pozitionate in zone greu accesibile, iar drumurile nu au fost modernizate suficient incat sa permita o circulatie turistica buna. Bineinteles, totul se poate repara. „Cu un efort sustinut de stat si de investitori, turismul balnear poate ajunge la pozitia pe care o ocupa in anii ’70-’80, adica o treime din intregul turism romanesc”, a afirmat Rodica Pencea.
Pe de alta parte, Paul Marasoiu crede ca turismul balnear romanesc nu poate evolua fara parteneriate public-privat. ”In ciuda intarzierii cu care s-au facut investitii in zonele balneare, sunt totusi hoteluri si baze de tratament de referinta, care pot sta cu usurinta in catalogul oricarui tour operator extern specializat si exigent”, adauga Marasoiu.
Bucuresti, statiune balneara?
Cam o treime din apele termale ale Europei se afla pe teritoriul Romaniei. De asemenea, Capitala are un potential bogat de izvoare tamaduitoare, care nu a fost exploatat. Singura “oaza” balneara din Bucuresti putea fi considerat strandul din spatele Casei Presei. Acum insa este in paragina.
„Bucurestiul sta pe un izvor de apa termala si fie se stie acest lucru si nu a fost valorificat, fie nu se stia pana acum”, a spus Elena Udrea. Potrivit specialistilor, in urma cu 15-20 de ani, a existat intentia de a transforma Bucurestiul in statiune balneoclimaterica.