După celebra autostradă suspendată, proiect promis în campania electorală din 2008 şi despre care nu se mai aude nimic, primarul Sorin Oprescu a lansat o nouă idee: un tunel rutier de 14 kilometri între podul Ciurel şi autostrada Bucureşti-Piteşti. În acelaşi timp, numeroase proiecte de mult mai mică anvergură sunt amânate cu anii din lipsă de fonduri, iar acelaşi edil-şef al Capitalei a recunoscut că nu ştie exact de unde va lua banii pentru cele 400 de tramvaie noi de care are nevoie RATB. La prima vedere, nu e niciun motiv de mirare – mulţi bucureşteni s-au împăcat cu ideea că trăiesc într-una din cele mai sărace şi mai slab dezvoltate capitale din UE. Din unele puncte de vedere, au dreptate, din altele, însă, nu chiar. De exemplu, potrivit institutului de statistică al Uniunii Europene (Eurostat), regiunea Bucureşti-Ilfov (B-IF) are un PIB pe cap de locuitor (ajustat cu puterea de cumpărare) mai mare decât cel din regiunile capitalelor Croaţiei, Bulgariei, Sloveniei, Ungariei, Portugaliei, Greciei sau chiar Germaniei. Asta nu înseamnă, însă, şi că venitul disponibil pe cap de locuitor (de asemenea, ajustat cu puterea de cumpărare) este mai mare la Bucureşti decât la Lisabona sau Berlin. La acest indicator, B-IF este cam la acelaşi nivel cu regiunea Budapestei şi stă semnificativ mai bine decât cea a Sofiei, dar cam atât.
Totuşi, capitala României este dinamică şi atrage în continuare populaţie tânără şi instruită. Astfel, rata de ocupare a populaţiei (63%) este aproximativ egală în Bucureşti şi Ilfov cu cea din regiunea Budapestei şi a Madridului şi peste cea înregistrată la Lisabona, Roma, Bruxelles, Sofia ori Atena. În acelaşi timp, numărul de studenţi raportat la populaţia totală cuprinsă între 20 şi 24 de ani (respectiv 142%) este în B-IF mai ridicat decât în capitale precum Berlin, Paris, Madrid, Budapesta, Atena ori Bruxelles.
Paşnici şi conectaţi
Nu la fel de bine arată lucrurile în sectorul sanitar. Deşi, din punctul de vedere al numărului de paturi în spitale, Bucureştiul se află undeva la mijlocul clasamentului, numărul de medici la suta de mii de locuitori este mult mai mic decât în toate celelalte capitale din Uniunea Europeană, exodul din ultimii ani făcându-se simţit cu putere.
Un alt indicator discutabil este rata de motorizare (numărul de autoturisme la mia de locuitori). Bucureştenii îi depăşesc pe cei din Londra, Berlin, Budapesta ori Stockholm şi sunt la acelaşi nivel cu cei din Bruxelles şi Paris (circa 430 în B-IF faţă de sub 400 în capitalele Germaniei sau Suediei). Însă numărul de maşini spune ceva şi despre gradul de dezvoltare a transportului în comun.
Şi la numărul de persoane care utilizează internetul în mod regulat (67%), Bucureşti-Ilfov stă mai bine în clasament decât Sofia, Zagreb, Roma ori Atena. Nu în ultimul rând, metropola de pe Dâmboviţa este mai sigură decât multe alte capitale europene – conform Eurostat, aici au loc într-un an cam 600 de tâlhării (faţă de 1.500 în Sofia, 3.000 în Viena, 6.000 în Berlin, 8.700 în Bruxelles sau 22.000 la Madrid) şi sunt furate cam 1.000 de vehicule (faţă de 3.000 la Viena, 6.000 la Budapesta ori 10.000 în Stockholm sau Berlin).
