Bucureștiul ar fi la pământ! Avertisment grav după tragedia din Turcia. Va fi mai rău ca în ’77
Conform datelor publicate de Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic, numeroase zone din București se află în risc de izolare după un cutremur major.
Astfel, putem observa că 438 de străzi s-ar afla în risc de blocaj din cauza dărâmăturilor, pe o lungime totală de 25 km, în cazul unui cutremur major. O arie totală de 15 ori suprafața Parcului Cișmigiu ar fi acoperită de dărâmături, în timp ce o lungime totală de 25 de km de segmente de drum ar putea fi blocate.
Harta a fost actualizată în ziua de 14 decembrie 2022 cu cele mai recente date furnizate de Asociația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) privind clădirile vulnerabile din Capitală.
„Toate clădirile se proiectează (și analizează) luând în calcul valorile de vârf preconizate ale accelerațiilor terenului induse de un cutremur cu un anumit interval mediu de recurență. În prezent, (conform codului P100-1/2013) clădirile sunt proiectate și analizate considerând un cutremur care, statistic, se petrece o dată la 225 de ani (și care are 20% șanse să se petreacă pe durata vieții unei clădiri – 50 de ani).
Valoarea de vârf a accelerației terenului generată de acest cutremur este, pentru București, 0.30g Pentru comparație, cutremurul din 4 martie 1977 a generat accelerații laterale de maxim 0.21g, deci cu 30% mai mici.
Cu toate acestea, însă, majoritatea covârșitoare (peste 95%) a clădirilor incluse în hartă au fost expertizate înainte de anul 2006. Până în 2006, cutremurul avut în vedere la proiectarea și analizarea clădirilor era unul semnificativ mai mic decât în prezent – unul care ar fi generat o valoare de vârf a accelerației terenului de 0.20g. Așadar, cutremurul major luat în considerare la analizarea majorității clădirilor din baza de date este unul similar cu cel din 4 martie 1977”, au transmis specialiștii, conform ziare.com
Harta întocmită de specialiști
Harta care prezintă situația în care s-ar afla Bucureștiul după un cutremur poate fi vizualizată Aici. Pe aceasta sunt marcate toate clădirile care sunt foarte vulnerabile și care își pot pierde stabilitatea odată cu următorul cutremur major.
„Pe hartă sunt marcate toate clădirile despre care știm că sunt foarte vulnerabile (RS I, U1, U2, U3, RS II) și care își pot pierde stabilitatea odată cu următorul cutremur major. Nimeni nu poate prezice cum se vor comporta toate aceste clădiri”, au completat specialiștii.
S-au produs mai multe cutremure în România după tragedia din Turcia
Mihai Diaconescu, unul dintre seismologii de la Institutul de Fizică al Pământului, a fost întrebat dacă seismele produse în România au fost o consecință a cutremurelor produse în Turcia şi Siria.
„Discutăm despre niște sisteme tectonice diferite, de plăci diferite, pe plăci diferite. Distanța între zona Vrancea și zona în care s-a produs primul cutremur, de 7, 8 este în jur la vreo 900 de kilometri, adâncimea fiind superficială probabilitatea ca ambele (n.r cutremure) să fie trigger pentru cutremurele de la noi din țară e puțin probabil. Nu exclud, dar vă spun că e puțin probabil.
Cutremurul de 7-8 a fost de 15 ori mai mare decât cel de 7,5. Ei nu au avut cutremure atât de mari, mai ales în zona estică a Turciei, pe falia est-Anatoliană. Are legătură cu falia transformată a Mării Moarte. Primul cutremur a apărut în apropierea unui triple joncțiuni, unui punct în care se întâlnește blocul anatolian, placa arabică și placa africană.
Producerea acestui cutremur poate să fie datorată unor mișcări a uneia dintre plăci bruște. În ultimele 2-3 săptămâni am sesizat că în Turcia au fost foarte multe cutremure, de 4 și de 5, mai ales în zona vestică.
Blocul anatolian încearcă să fie exclus de placa arabică și rotit, pentru că și falia nord-anatoliană merge paralelă cu țărmul Mării Negre, după care în dreptul Istanbulului suferă o flexură care se duce până în sudul Greciei și se pierde în zona de subducție”, a explicat Mihai Diaconescu la Antena 3.
Ar putea astfel de evenimente să producă replici mai agresive în România?
De asemenea, acesta a fost întrebat și dacă astfel de evenimente ar putea produce replici mai agresive şi în România.
„Nu, singurul care ar ieși puțin din tipar ar fi cutremurul de 4-6 celelalte de 2 se grupează frumos cum se grupează toate cutremurele din zona Vrancea. Putem să ne uităm la anul trecut, deci pot exista aceste cazuri. În primul rând trebuie să ne uităm cum s-a care a fost directivitate acestui cutremur de 7-8.
Planul de rupere care s-a produs cutremurul a avut o direcție nord-est-sud-vest. Zona Vrancea este în nord-vest. În al doilea rând, cutremurul s-a propagat dinspre nord-est spre sud-vest.
Dacă era nord-vest, sud-est ruperea, atunci aș fi zis undele se propagă așa și ajung și la noi mult diminuate, pentru că trece prin sistemul tectonic al faliei Nord-Anatoliene, care amortizează, trece polul mai sus spre sistemele tectonice din Marea Neagră. Falia vest-Marea Neagră, care are o direcție nor- sus și care e un ecran protector”, a mai spus specialistul.
