Numărul turiştilor străini care au vizitat Capitala este în creştere, dar până să ajungem la o destinaţie de tip city-break e cale lungă. Putem miza pe festivaluri, zona de clubbing şi preţurile mici.
Bucureștiul nu are arhitectura Budapestei, a Vienei sau a Pragăi, pentru că atunci când a evoluat a făcut-o mereu în salturi, prin adoptări de modele pe termen scurt, ștergând toate urmele trecutului și reinventându-se mereu cu frenezie. Nu are nici spiritul de frondă al Berlinului și nici libertinismul Amsterdamului.Are, însă, o viață de noapte efervescentă, o zonă de clubbing cunoscută în Occident și poate miza pe faptul că este o destinație ieftină.
Din studiile de până acum, reiese că Micul Paris nu este o destinație turistică nici pentru români, ca să nu mai vorbim despre nemții, britanicii sau americanii pe care vrem să îi vedem plimbându-se pe Lipscani. Doar 8,7% dintre români ar alege să petreacă două-trei zile în București.
Majoritatea visează la escapade în marile orașe ale Spaniei, Italiei și Franței, lucru ușor de înțeles dacă amintim de faptul că doar 12,3% dintre români au o părere bună despre capitala țării.
Potrivit planului de management turistic realizat de Détente Consulting pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), doar 4% dintre turiștii provenind din principalele piețe-sursă, respectiv Austria, Marea Britanie, Italia, Germania, Franta, SUA, Rusia și Ungaria, asociază Bucureștiul cu turismul de tip city-break. În prezent, șapte din cei zece străini care beau o bere pe terasele din centrul vechi sunt oameni de afaceri care nu petrec mai mult de două zile în oraș.
Nu ies din centrul Capitalei și cheltuiesc o sumă frumușică prin barurile și restaurantele din zonă. În trei ani, oamenii de afaceri ar putea reprezenta aproximativ jumătate din numărul turiștilor care ajung în Micul Paris, restul putând fi turiști de city break sau tineri în căutare de distracție.
De la turismul de business la turismul de evenimente
Dragoș Anastasiu, director general Eurolines, care a încheiat recent un parteneriat cu turoperatorul german TUI, consideră că ar trebui să mizăm, cel puțin pe termen scurt, pe crearea de evenimente tocmai pentru că la capitolul patrimoniu avem multe de reparat și restaurat. Și apoi, odată adus turistul la festival, este mai ușor să-l convingi să viziteze și orașul.
Între 5% și 10% dintre cei care cumpără bilete la concerte sau la festivaluri sunt străini. Potrivit Laurei Coroianu, directorul executiv al companiei de promovare de concerte Emagic, care a adus la București artiști ca Madonna, Depeche Mode, Sting, Shakira, Roxette, „procentajul publicului străin este mult mai mare în cazul festivalurilor, cum este B‘ESTFEST, deoarece foarte mulți străini sunt atrași de turismul de festival, în Europa de Vest fenomenul fiind foarte dezvoltat“. Și în acest domeniu, în competiția cu alte orașe europene unde festivalurile se țin lanț, Bucureștiul poate miza pe prețul redus.
Cum arată turistul viitorului
„În ultimii ani, piața românească de evenimente a crescut enorm, devenind tot mai competitivă la nivel internațional. B‘ESTFEST a fost, de altfel, inclus în topul celor mai bune 20 de festivaluri europene. Tot mai mulți străini sunt dispuși să descopere țări „exotice“ din sud-estul Europei, cum este și România, prin intermediul unor festivaluri de top, cu camping și line-up asemănător, însă la prețuri mult mai mici decât în Vest“, a adăugat aceasta. Dacă în România abonamentul pentru trei zile la un festival este aproximativ 65 de euro, în statele din Vest poate ajunge și la 200 de euro. „Iar diferențe de preț nu sunt doar la bilete, ci și la băuturi și mâncare, astfel că, per total, «pachetul» devine mult mai atractiv“, a explicat Laura Coroianu.
Turistul de care are nevoie Bucureștiul are între 18 și 35 de ani, călătorește în grup, este independent, interesat de posibilitățile de distracție, are simțul aventurii, vrea să descopere destinații noi și nu este pretențios. Potrivit planului întocmit de consultantul ales de MDRT, britanicii și rușii ar putea fi cei mai interesați să petreacă două-trei zile pe străzile bucureștene. Anul trecut, Capitala a atras puţin peste un milion de turişti, iar în primele patru luni ale acestui an, numărul acestora a ajuns la circa 350.000, în creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2010.
În spatele selectării unui astfel de „public-țintă“ stau și motive economice. Tinerii generează anual venituri de 136 de miliarde de dolari la nivel global. Totodată, 20% din înnoptările la hoteluri sau alte unităţi de cazare sunt făcute tot de către tineri. „Cu un ritm de creștere general de 3%-5% pe an și cheltuieli ale călătorilor care cresc cu 8% pe an, piața turismului tinerilor crește mai repede decât toate celelalte segmente de călători“, se arată în draftul planului de marketing turistic întocmit de Detente Consultants. Tinerii ar putea repune Bucureșiul pe harta destinațiilor de actualitate, care merită descoperite, iar odată atrași ar putea fi convinși să exploreze și celelalte aspecte ale orașului: cartierele, muzeele, casele memoriale, grădinile și parcurile.
Pentru creșterea notorietății destinației turistice a Capitalei, mai sunt multe de făcut. Introducerea autobuzelor turistice la finalul lunii iulie este un început. În total, circa 13.500 de persoane s-au plimbat cu ele prin București, aducând în bugetul Regiei Autonome de Transport din București circa 320.000 de lei.
Primul pas: crearea unei infrastructuri
Potrivit documentului citat, primul pas important este crearea Oficiului de Turism al Bucureștiului, care să coordoneze întreaga strategie de dezvoltare a acestui sector în perioada următoare. De asemenea, ar trebui puse la punct itinerarii tematice, create circuite turistice care să încludă atât forturile din apropierea Bucureștiului, cât și mănăstirile și muzeele, trebuie schimbat modul în care locuitorii se raportează la orașul lor și la turiști și trebuie creat un brand al Capitalei, la care bucureștenii să adere.
În ceea ce privește promovarea, consultanții contractați de MDRT consideră că tocmai poziționarea orașului ca destinație tânără permite promovarea sa, în special în mediul digital, atât pe rețelele de socializare, cât și prin adoptarea unor tehnologii inovative, care să crească interacțiunea dintre turist și oraș. La final, dacă se adoptă o strategie coerentă, numărul turiştilor ar trebui să crească, în medie, cu minimum 4,8% anual, numărul de înnoptări ar trebui să cunoască o majorare medie de peste 6,8%, iar notorietatea Bucureștiului ar trebui să crească cu 15%. Orientarea spre tineri și spre actualitate ar include Capitala României în categoria selectă a orașelor profund marcate de modernitate, alături de Berlin, Londra și Amsterdam.
13.500 de turiști s-au plimbat, până acum, cu autobuzele turistice prin Capitală, aducând astfel în bugetul RATB venituri de 320.000 de lei.