Bucureştiul se clasează pe locul 28 din 30 de oraşe analizate de Siemens pentru primul Index Verde al Oraşelor din Europa, realizat în colaborare cu Economist Intelligence Unit. Studiul evaluează 30 de oraşe din Europa sub opt categorii: emisii CO2, Energie, Clădiri, Transporturi, Apă, Deseuri şi Folosirea terenurilor, Aer şi Guvernanţă “Verde”. “Sprijinim eforturile oraşelor pentru a asigura protecţia climatică, furnizandu-le date comprehensive şi standardiza
Bucureştiul se clasează pe locul 28 din 30 de oraşe analizate de Siemens pentru primul Index Verde al Oraşelor din Europa, realizat în colaborare cu Economist Intelligence Unit.
Studiul evaluează 30 de oraşe din Europa sub opt categorii: emisii CO2, Energie, Clădiri, Transporturi, Apă, Deseuri şi Folosirea terenurilor, Aer şi Guvernanţă “Verde”. “Sprijinim eforturile oraşelor pentru a asigura protecţia climatică, furnizandu-le date comprehensive şi standardizate,” a declarat Dr. Reinhold Achatz, Head of Corporate Research and Technologies, departamentul central de cercetare al Siemens AG. “Oraşele pot folosi acest studiu pentru a-şi prioritiza eforturile în reducerea amprentei de carbon”, a mai spus acesta.
Bucureştiul a ocupat locul 24 la categoria emisii de CO2, locul 23 la categoria Energie, 21 la categoria Cladiri, 28 la categoriile Transporturi,Apă şi Deşeuri si Folosirea terenurilor. În categoria Aer şi Guvernanţă “Verde”, locurile luate de capitala României au fost 27 şi 30.
Copenhaga, pe prima poziţie
Copenhaga a fost desemnat “cel mai verde” oraş din Europa, urmat de Stockholm, Oslo, Viena şi Amsterdam.
Conform Indexului, oraşele scandinave realizează în general scoruri foarte ridicate. Gradul de conştientizare a protecţiei mediului în aceste oraşe a fost foarte ridicat ani la rândul, fapt ce se reflectă şi în obiectivele de mediu ale acestor oraşe. Copenhaga, de exemplu, intenţionează să ajungă un oraş fără emisii de carbon până în anul 2025.
Până în prezent, ţările est-europene se clasează pe locurile de jos. Acest fapt se datorează valorii mult mai scăzute a produsului intern brut şi a contextului istoric, incluzând aici şi atenţia scăzută oferită protecţiei climatice în deceniile trecute. Kievul ocupă ultimul loc în clasament şi are cel mai ridicat procent estimat de persoane care folosesc transportul public pentru a face naveta.