Aproape la unison, românii se declară îngrijoraţi de problema calităţii mediului înconjurător. Pe bucureşteni îi îngrijorează mai ales traficul urban, iar românii, în general, par dispuşi să plătească mai mult pentru produse „verzi“. Dar lucrurile sunt ceva mai complicate…
Un recent studiu realizat de compania de marketing şi cercetare de piaţă Daedalus Consulting arată că fenomenele cu impact negativ asupra mediului considerate cele mai îngrijorătoare sunt, în opinia respondenţilor, poluarea atmosferică (84,3% din răspunsuri), defrişarea pădurilor (84,1%) şi alimentele modificate genetic (77,3%).
„În topul fenomenelor care îi îngrijorează pe români se află cele care au un impact direct şi sesizabil“ asupra lor, notează studiul. „Cele care nu reprezintă un pericol pe termen scurt se află la finalul clasamentului“: subţierea stratului de ozon (72,2%), blocajele din trafic (58,3%) şi epuizarea resurselor de combustibili fosili (55,7%). Ar fi de notat că bucureştenii consideră, într-o proporţie semnificativ mai mare decât media (66,9%), că traficul urban reprezintă o problemă îngrijorătoare; perfect previzibil, de altfel.
Una dintre concluziile surprinzătoare – sau, în orice caz, relevantă – ale studiului se referă la percepţia respondenţilor referitoare la modul în care ei pot influenţa aceste fenomene. Prin comparaţie cu poluarea atmosferei, despre care 18,5% din respondenţi afirmă că o pot influenţa în mod pozitiv (de exemplu, achiziţionând maşini mici şi mai puţin poluante), seceta şi inundaţiile înregistrează unul dintre cele mai slabe punctaje: doar 11,9%. După toate aparenţele, românii s-au resemnat atât cu dispariţia sistemului de irigaţii, cât şi cu lipsa cronică a iniţiativelor de îndiguire a albiilor râurilor unde există riscuri de inundaţii.
Intenţii bune, realizări puţine
În ceea ce priveşte acţiunile propriu-zise de protejare a mediului, rezultatele sunt amestecate: peste 80% din români spun că au întreţinut în ultimele 12 luni spaţiul verde din faţa blocului sau a casei şi, respectiv, peste 70% au cumpărat unul sau mai multe becuri economice. În schimb, numai 38,9% au reciclat hârtie sau sticlă. Prin comparaţie cu cei din oraşele mici (cu mai puţin de 50.000 de locuitori), bucureştenii înregistrează scoruri semnificativ mai mari în următoarele privinţe: folosirea mijloacelor de transport în comun (peste 77%, faţă de numai 53,2% în oraşele mici), reducerea consumului de hârtie sau refolosirea acesteia (74% faţă de 58,2%) şi refolosirea pungilor de plastic (71,9% faţă de 61,4%). În toate aceste cazuri, bucureştenii se situează, de asemenea, peste media naţională; în schimb, sunt mai puţin de lăudat când vine vorba de îngrijirea spaţiilor verzi din apropierea locuinţei (69,4%), plantarea de copaci (34,5%) şi reciclarea hârtiei şi a sticlei (doar 27,9%).
Pe de altă parte însă, intenţiile de viitor ale respondenţilor se situează la o distanţă considerabilă faţă de ceea ce declară că au realizat în mod efectiv: 90,5% din români doresc să achiziţioneze becuri economice în următoarele 12 luni, 89,6% doresc să se ocupe de spaţiile verzi din apropierea locuinţei, 82,6% intenţionează să reducă folosirea hârtiei sau să o refolosească şi 78,6% declară că vor utiliza ambalaje returnabile. „În cazul ambalajelor returnabile, proporţia acestor diferenţe între viitor şi trecut reflectă o oportunitate pentru producători de a le utiliza“, se constată în studiu.
Diferenţele mari faţă de procentajele înregistrate de cei – mult mai puţini – care au şi făcut câte ceva pentru protejarea mediului indică existenţa unui bun potenţial în acest sens. Pe scurt, românii sunt receptivi la ideea de protecţie a mediului.
Alimentele ecologice, o piaţă cu potenţial
Însă sunt ei şi dispuşi să facă eforturi financiare în această privinţă? Ei bine, se pare că da, însă cu câteva amendamente. În primul rând, studiul observă că românii „sunt mai degrabă preocupaţi de ceea ce îi afectează direct“. Astfel, în proporţie de 73,1%, aceştia ar plăti în plus pentru alimente organice, în vreme ce 49,1% ar accepta un preţ mai mare pentru energie din surse regenerabile şi 36,3% pentru produse cu componente biodegradabile.
Românii sunt dispuşi să achite, în medie, cu 18% mai mult pentru alimentele ecologice şi cu câte circa 11,5% pentru energia „verde“ şi, respectiv, pentru alte produse biodegradabile. Este evident faptul că românii sunt mai sensibili faţă de subiecte care îi afectează direct, precum alimentaţia, prin comparaţie cu factori de poluare cu un impact mai puţin vizibil, precum produsele care nu sunt biodegradabile.
Un al doilea amendament ţine de motivele pentru care sunt economisite unele resurse (energia electrică şi apa caldă). În această privinţă, notează studiul, „principalul motiv este reducerea costurilor“, în special în ceea ce îi priveşte pe pensionari.
Ca o concluzie finală, realizatorii studiului afirmă că „românii sunt dispuşi să recicleze, să planteze copaci, să cumpere produse cu ambalaje returnabile şi au nevoie de un stimulent (financiar, fiscal etc.) pentru a face acest lucru. Dacă atât statul, cât şi companiile găsesc soluţii pentru a oferi aceste pârghii, imaginea lor va avea de câştigat“.
Capital – Editia nr.12, data 26 martie 2008
