Aeroporturi aglomerate, hoteluri pline, săli de conferinţe rezervate cu luni bune înainte, restaurante de lux în care nu ai loc să arunci un ac sau liste de aşteptare la închirierile auto – capitala României este sub asaltul oamenilor de afaceri.
Creşterea economică din ultimii ani şi aderarea la Uniunea Europeană transformă treptat Bucureştiul într-unul dintre cele mai importante centre de afaceri din regiune. Din ce în ce mai des, de aici se coordonează nu doar activităţi economice din ţară, ci şi afaceri din ţările învecinate. Iar acest lucru are un impact direct asupra unor numeroase sectoare.
Principalul „profitor“ este turismul. Veniturile din acest domeniu vor creşte, anul acesta, până la 1,5 miliarde de euro, estimează autorităţile române. Din totalul încasărilor la nivel naţional, cele din Bucureşti vor reprezenta cam o optime (180 milioane de euro), cea mai mare parte a sumei (60%, conform Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism – ANAT) provenind din turismul de afaceri. Potrivit datelor ANAT, ponderea este mult mai mare decât în Cluj – 15%, Timişoara – 10%, Constanţa – 7%, Braşov – 5% şi Iaşi – 3%. Capacitatea insuficientă de cazare a Bucureştiului atrage după sine investiţii de peste 150 de milioane de euro, în următorii doi ani, în unităţi noi de cazare. Pe piaţă vor intra cel puţin 20 de unităţi noi, majoritatea de patru sau cinci stele.
Potrivit studiului HotelBenchmark, elaborat de compania de servicii profesionale Deloitte, gradul de ocupare înregistrat de hotelurile bucureştene în primele şase luni ale acestui an plasează capitala României pe locul patru într-un top privind gradul de ocupare din Europa, după Londra, cu un grad de ocupare de 80,5%, Zürich, cu 76,1% şi Istanbul, cu 75%.
Camere la hotel doar cu rezervare în avans
Banii intraţi în seifurile hotelurilor din Capitală vin din mai multe direcţii: în primul rând, din cazare, dar şi din serviciile adiacente (cam un sfert din totalul încasărilor), în principal organizarea de conferinţe şi entertainment. În privinţa veniturilor înregistrate pe cameră în primul semestru din 2007, unităţile hoteliere din Bucureşti ocupă locul şapte – comform aceluiaşi studiu Deloitte – cu un venit mediu de 86,7 euro, în creştere cu 19,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Operatorii din domeniu spun că, în general, lunile aprilie-mai şi septembrie-octombrie sunt cele mai aglomerate din an. Nu doar târgurile care au loc în Capitală aduc clienţi hotelurilor, ci şi numeroasele simpozioane sau conferinţe pe care le organizează firmele spre sfârşitul anului. În săptămânile în care au loc evenimente, hotelurile au grad de ocupare maxim, o cameră liberă fiind imposibil de rezervat la o unitate de trei sau patru stele.
„De luni până joi, hotelul nostru are un grad de ocupare de cel puţin 80%, în funcţie de perioadă, dar în săptămânile cu manifestări de business nu avem locuri libere. Rezervările se fac în avans, iar un client mai poate găsi o cameră doar în urma unei anulări de ultim moment. Aş putea spune că devine o chestiune de noroc“, spune Jerry van Schaik, administratorul hotelului Rembrandt din Capitală. Gradul mare de ocupare a unităţii l-a determinat pe van Schaik să pregătească inaugurarea unui nou hotel în Bucureşti în anul 2008.
În ceea ce priveste tarifele medii în euro practicate de hotelurile din Bucureşti, preţul mediu este de 116,3 euro pe cameră, în creştere cu 5,3% faţă de primele şase luni ale anului trecut. Tarifele medii pe cameră practicate de hotelurile din Bucureşti sunt în medie cu 30% mai mari decât cele din Bratislava, Budapesta sau Praga, conform studiului Deloitte.
Potrivit lui Daniel Vasilescu, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism, operatorii sunt interesaţi să crească în mod permanent importanţa evenimentelor ţinute la Bucureşti, care generează profituri turismului. „Dacă pe vremuri se eliberau restaurantele şi se amenajau pentru conferinţe, în prezent, sala de conferinţe este încorporată în planul hotelului“, spune el. Numai la anul se vor construi aproximativ 15 săli noi, special pentru găzduirea de congrese, plus că pentru a putea atrage evenimente, Capitala va trebui să ofere şi acţiuni conexe de petrecere a timpului liber. „Bucureştiul oferă acelaşi lucru, din punctul de vedere al turismului de afaceri, ca şi Sofia, astfel că Bucureştiul trebuie să vină cu ceva în plus pentru a se vinde mai bine“, adaugă Vasilescu.
Otopeniul, aproape sufocat de pasageri
Nici companiile aeriene nu au decât motive de bucurie: potrivit datelor furnizate de administraţia aeroportului, în prima jumătate a lui 2007, la Otopeni, se înregistrase un trafic de circa 2,2 milioane de pasageri, cu aproape 39% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. „Creşterea de trafic s-a datorat atât noilor companii ce operează pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă (AIHCB), cât şi măririi frecvenţelor de operare ale companiilor tradiţionale de pe acest aeroport. Un procentaj important din traficul de pasageri de aici este reprezentat de segmentul business, AIHCB fiind principala alegere pentru a sosi sau pleca din România pe calea aerului“, spune Violeta Leonte, de la Biroul de Relaţii Publice al AIHCB.
Leonte a adăugat că cele mai aglomerate sunt rutele care leagă Bucureştiul de Paris, Amsterdam, Frankfurt, München, Roma, Viena, Londra, Milano, Tel Aviv şi Istanbul – este vorba de hub-uri aeriene, dar şi de centre economice importante şi surse de investiţii străine tradiţionale. Violeta Leonte a mai arătat că, până la sfârşitul acestui an, pe Otopeni se va înregistra un trafic de circa cinci milioane de călători, cu 500.000 de pasageri peste valorile estimate iniţial pentru anul 2007.
Cât despre companiile aeriene tradiţionale acestea au un grad de ocupare de peste 75%. Un lucru este cert: traficul aerian s-a intensificat, companiile cresc numărul de zboruri sau înlocuiesc aeronavele prezente cu unele mai mari pentru a transporta din ce în ce mai mulţi pasageri. „Avem în plan introducerea unui nou zbor din Bucureşti către Londra sau înlocuirea aeronavei Airbus A319- care are doar 126 de locuri, cu un Airbus A320, care are 152 de locuri“, spune Emil Delibashev, director comercial România, Bulgaria şi Moldova al British Airways. „Cifra de afaceri a Air France a crescut, în perioada aprilie-august 2007, cu 5% pe ruta Bucuresti-Paris, cu o creştere foarte importantă a segmentului business, până la 30%. Pe ruta KLM Bucuresti-Amsterdam, traficul a crescut cu 14% în perioada aprilie-iulie 2007, segmentul business înregistrând o creştere de 38%“, declară Alexandru Dobrescu, director Air France KLM România.
Rent a car – parcurile auto se dovedesc insuficiente
Şi firmele de închirieri auto simt în conturi efectele pozitive ale boomului economic din Bucureşti şi zonele adiacente. „Dacă acum s-au mai liniştit lucrurile, acum o săptămână nu găseai un autocar disponibil în tot Bucureştiul. Şi cu maşinile obişnuite situaţia este asemănătoare, mai ales în sezonul de vară, rezervările trebuie făcute cu mult timp înainte. Este clar că e nevoie de mai multe autovehicule în parcurile firmelor de profil“, explică Gelu Irimia, directorul agenţiei Carpatia Tour.
Cu 40% mai multe firme cu capital străin
Dar cel mai important argument în favoarea transformării Capitalei într-un adevărat business hub, tendinţă impulsionată puternic de aderarea la UE, este oferit de statistici. Potrivit Registrului Comerţului, în primele şapte luni ale lui 2007, în Bucureşti şi Ilfov, s-au înfiinţat 4.282 de companii cu participare străină la capital (cu 40% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut). Ele reprezintă aproape jumătate (mai exact, 46%) din totalul firmelor cu capital străin înfiinţate în România între 1 ianuarie şi 31 iulie. Totodată, şi capitalul social subscris în acest tip de companii a crescut de 2,5 ori, la 190 de milioane de euro, de la 74 de milioane de euro în perioada similară din 2006. Ponderea acestuia în totalul naţional s-a majorat de la 58%, în primele şapte luni ale anului trecut, la 70% anul acesta.
Şi în cazul firmelor cu asociaţi străini deja existente, pentru care s-au operat majorări de capital, lucrurile stau cam la fel: pe malurile Dâmboviţei, numărul acestora a crescut cu circa 34% în 2007 faţă de anul trecut, iar valoarea sumelor investite aproape s-a dublat, de la 554 de milioane de euro ,în perioada ianuarie-iulie 2006, la 1,085 miliarde de euro, anul acesta. Mai mult, 54% din majorările la nivel naţional şi 63% din sumele investite au vizat companii din Bucureşti şi Ilfov.
«Bucureştiul oferă acelaşi lucru ca şi Sofia, astfel că trebuie să vină cu ceva în plus pentru a se vinde mai bine.»
Daniel Vasilescu, preşedinte Federaţia Patronatelor din Turism
«Rezervările se fac în avans, iar un client mai poate găsi o cameră doar în urma unei anulări.»
Jerry van Schaik, administrator hotel Rembrandt
Câştigătorii, mai mulţi decât s-ar părea
De la translatori la detectivi particulari şi de la curăţătorii la centre de înfrumuseţare, numărul celor care au de câştigat oferind diverse servicii oamenilor de afaceri este în permanentă creştere.
Atunci când ai bani, ai şi nevoi mai multe, însă timp mai puţin. Iar creşterea numărului oamenilor ocupaţi şi cu venituri peste medie nu face decât să stimuleze o multitudine de afaceri, unele foarte puţin vizibile. Un reprezentant al uneia dintre cele mai importante firme româneşti de protecţie şi pază, de exemplu, spune că serviciile de escortă dedicate oamenilor de afaceri, în special celor de peste hotare, au înregistrat o creştere importantă în ultimele luni. „Sunt din ce în ce mai multe contracte vizând protecţia oamenilor de afaceri străini pe perioada în care aceştia se află în ţara noastră. Îi însoţim peste tot, de la întâlniri de afaceri la partide de vânătoare“, ne-a dezvăluit interlocutorul nostru.
Şi detectivii particulari din Bucureşti o duc mai bine atunci când oraşul are o viaţă economică trepidantă. Alexandru Manolache, patronul agenţiei Total Invest, spune că, în comparaţie cu 2006, s-a înregistrat o creştere a solicitărilor din zona business. „Totuşi, cei mai mulţi clienţi sunt în continuare persoanele fizice. Mulţi dintre ei sunt, desigur, patroni de companii sau top manageri, însă ni se adresează în calitate de persoane particulare“, spune el.
Avocaţii specializaţi în business fac cu greu faţă cererilor din domeniu. „Faţă de anul trecut, a fost o creştere semnificativă. Am avut încasări de aproape trei ori mai mari. Iar semnalele care vin dinspre piaţă ne fac să credem că acest trend ascendent va continua, având în vedere că sunt aşteptate, în viitorul apropiat, tranzacţii şi investiţii importante“, afirmă Daniel Badea, managing partner al societăţii Badea Clifford Chance.
Faţă de anul trecut, traducătorii şi interpreţii din Capitală au avut mult mai mult de lucru. „Pe partea de servicii de interpretariat pot spune că avem de-a face chiar cu o dublare a activităţii. Şi partea de traduceri autorizate a crescut mult, iar serviciul de voice-over, care nu era prea solicitat înainte, a început să fie şi el cerut“, ne-a declarat Georgia Mihalcea, directoarea generală a firmei Elite Translations. Ea a adăugat că numărul crescut de comenzi a determinat-o să fie mai riguroasă în ceea ce priveşte alegerea colaboratorilor.
Şi companiile de taximetrie fac profit de pe urma oamenilor de afaceri. „Faţă de anul trecut, putem vorbi de o majorare a numărului de comenzi cu circa 10%“, spune Cristina Bădănoiu, directoarea de marketing de la Fly Taxi, firmă în cazul căreia clienţii business reprezintă 70-80% din total. Iar cum afacerile se fac mai bine cu stomacul plin, şi restaurantele au avut de câştigat. „Proporţia oamenilor de afaceri în rândul clienţilor noştri a crescut în ultima vreme. Dacă la început ei reprezentau cam 50% din total, acum avem circa 60-65%. Reţeaua noastră a fost concepută pentru segmentul de business, iar unul din lucrurile care îi atrag aici este posibilitatea de a accesa internetul wireless“, spune Dragoş Petrescu, CEO al restaurantelor City Grill.
Nici serviciile de spălătorie şi curăţătorie nu au de ce să se plângă „La noi s-a simţit o creştere a numărului de comenzi şi în cazul companiilor, şi în cel al clienţilor persoane fizice. Dintre aceştia, cei mai mulţi au venituri peste medie, destui dintre ei fiind patroni sau manageri“, afirmă Adrian Rădulescu, asociat în cadrul firmei Eco Clean.
Având în vedere că oamenii cu bani sunt, în general, mult mai preocupaţi de aspectul fizic decât cei cu putere financiară redusă, creşterea numărului acestora nu a făcut decât să ajute firmele de profil din Bucureşti. Sălile de fitness sau centrele de înfrumuseţare au avut, în ultimele luni, mai mulţi clienţi ca niciodată. Andreea Radu, managerul salonului de întreţinere şi modelare corporală Dreamline, dezvăluie că 90% din clienţi sunt oameni din middle-management, top-management sau persoane care au propria firmă. „Faţă de anul trecut, numărul lor s-a dublat“, spune ea.
Clienţi grei
65% din clienţii reţelei de restaurante City Grill provin din segmentul business. Ei sunt atraşi de locaţiile din apropierea zonelor de afaceri şi de accesul wireless la internet
Poveşti din Europa de Vest
BRATISLAVA
Capitala Slovaciei era, în urmă cu 15 ani, un oraş de provincie, cu un centru istoric prăfuit, câteva cartiere comuniste şi o infrastructură slab dezvoltată. Astăzi, linia orizontului este dominată de clădiri de birouri din metal şi sticlă, periferiile sunt înţesate de parcuri comerciale şi industriale moderne, iar aeroportul, portul şi reţeaua de autostrăzi sunt din ce în ce mai solicitate. Poziţia geografică şi costurile semnificativ mai reduse decât în învecinata Viena fac ca Bratislava să devină din ce în ce mai atractivă pentru oamenii de afaceri.
CAPITALELE BALTICE
O evoluţie similară au avut şi capitalele Lituaniei, Letoniei şi Estoniei. Vilnius, Riga şi Tallin aveau, după proclamarea independenţei de Moscova, mari probleme cu industria, serviciile şi infrastructura. Aşezarea favorabilă (foarte aproape de ţările scandinave, ceea ce a stimulat foarte mult turismul, dar şi ca o punte spre fostele membre ale Uniunii Sovietice) a dus la un adevărat boom economic.
BELGRAD
Experţii spun că, după Bucureşti şi Sofia, Belgradul va deveni cel mai important centru de afaceri din Balcani, având şanse ca, în câţiva ani, să întreacă din acest punct de vedere capitala bulgară şi să concureze direct cu oraşul de pe malurile Dâmboviţei. Aşezarea sa la numai 600 de kilometri de Viena sau 500 de kilometri de Trieste, la confluenţa dintre Dunăre şi Sava şi cu acces la o infrastructură rutieră mai dezvoltată decât cea din România, dar şi calitatea sa de poartă către Balcanii de Vest sunt principalele argumente în favoarea dezvoltării rapide a afacerilor în această metropolă.
