Bucurie cerească: 16 noi sfinți ocrotesc neamul românesc! Printre ei se numără Arsenie Boca
Arsenie Boca a fost proclamat sfânt! Zi de mare sărbătoare și har duhovnicesc pentru Biserica Ortodoxă Română (BOR)! Începând de marți, 16 noi sfinți, lumini ale credinței și mărturisitori ai lui Hristos, s-au alăturat cetei sfinților, fiind așezați în calendarul ortodox spre veșnică cinstire.
Cu aleasă binecuvântare, acest moment istoric a fost pecetluit printr-o Sfântă Liturghie de o solemnitate rară, oficiată la Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhii Sfântului Sinod și membrii Adunării Naționale Bisericești.
Într-o atmosferă de profundă evlavie, la ceasul amiezii, glasurile rugătorilor s-au unit într-un imn de slavă, iar proclamarea solemnă a canonizării celor 16 sfinți mărturisitori ai veacului XX a răsunat sub cupola sfântului lăcaș.
Cu smerenie și recunoștință, Biserica și-a arătat prinosul de cinstire față de acești părinți și mărturisitori, care și-au închinat viața lui Hristos și au luminat calea credincioșilor prin trăirea lor sfântă.
Noii sfinți ai Ortodoxiei Românești și zilele lor de prăznuire:
- Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie);
- Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie);
- Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie);
- Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie);
- Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie);
- Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie);
- Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie);
- Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie);
- Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie);
- Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie);
- Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova (10 mai);
- Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ (6 iulie);
- Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu (22 iulie);
- Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august);
- Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august).
Patriarhia Română – O încununare a unității naționale și duhovnicești
În lumina binecuvântată a Marii Uniri din 1918, când Dumnezeu a rânduit ca toate provinciile românești să se unească într-un singur stat, s-a simțit nevoia unei înnoiri și în sânul Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Astfel, la 4 februarie 1925, prin pronia divină și voința poporului binecredincios, biserica noastră a fost înălțată la vrednicia de Patriarhie, primind recunoașterea oficială a unității sale spirituale.
Acest eveniment de mare însemnătate nu a fost doar o necesitate administrativă, ci mai ales o mărturisire vie a legăturii puternice dintre credință și neam. Astfel, Patriarhia Română a devenit far călăuzitor al Ortodoxiei pe pământ românesc, păstrând neclintită credința străbună, întărind legătura dintre fiii bisericii și ocrotind duhovnicește poporul binecredincios.
Slavă lui Dumnezeu pentru toate!
„Se cuvine astăzi, când aniversăm centenarul Patriarhiei Române (1925-2025), să îi cinstim pe marii păstori de suflete, preoţi mărturisitori, mucenici şi mari duhovnici, care au strălucit prin faptele lor vrednice de laudă în acest răstimp de 100 de ani, devenind pildă de vieţuire pentru cler şi credincioşii mireni.
Astfel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat astăzi în mod solemn canonizarea a 16 sfinţi români care au mărturisit credinţa în Hristos în perioada grea a regimului comunist din România. Aceşti sfinţi reprezintă rodul cel mai de preţ pe care Biserica noastră l-a adus în acest răstimp de 100 de ani, deoarece prin ei se arată, mai intens, lucrarea tainică a harului Duhului Sfânt în Biserica Ortodoxă Română.
Canonizarea lor este un act de recunoaştere a sfinţeniei vieţii lor, care transcende orice context politic, subliniind faptul că adevărata mărturisire creştină nu susţine ideologii lumeşti trecătoare, ci valorile eterne ale credinţei şi iubirii de Dumnezeu. Centenarul Patriarhiei Române este aşadar un moment de sfântă bucurie şi recunoştinţă pentru întreaga Ortodoxie românească.
Privind retrospectiv, vedem nu doar o istorie bogată, ci şi o moştenire spirituală profundă, lăsată de înaintaşii noştri – patriarhi, ierarhi, preoţi, monahi şi credincioşi mireni, care au apărat şi transmis credinţa ortodoxă de-a lungul timpului. În pofida încercărilor şi a vicisitudinilor prin care ea a trecut, Biserica Ortodoxă Română a rămas statornică în misiunea ei, îmbinând în istoria sa jertfa Crucii, cu speranţa şi bucuria Învierii”, a transmis Preafericitul Părintele nostru Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR).
