Fireworks in Donbas to celebrate Putin’s decree
I thought there was a bitter Ukrainian shelling in this area 🧐 pic.twitter.com/fH73AZguKP
— Ragıp Soylu (@ragipsoylu) February 21, 2022
Celebration of independence in Donbas 🇷🇺 pic.twitter.com/mxXPunWUVX
— Based Serbia (@SerbiaBased) February 21, 2022
Luni, 21 februarie, președintele rus Vladimir Putin a recunoscut oficial independența regiunilor controlate de separatiștii pro-ruși, Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, într-o ceremonie difuzată de televiziunea rusă.
„Oamenii din aceste teritorii (n.r. Lugansk şi Doneţk) se numesc ruși și ortodocși; lucrurile sunt așa din sec XVII, chiar și după aceea. O mare parte din Ucraina încă de la începuturile ei a fost creată de Rusia”, a afirmat acesta, potrivit Antena 3.
Imediat, oamenii din cele două regiuni au ieşit pe străzi şi au început să tragă cu focuri de artificii, de bucurie.
SUA, nemulțumită de acțiunile Rusiei
Antony Blinken, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, a promis anterior „un răspuns rapid și ferm” din partea autorităților americane și a aliaților săi dacă Rusia va recunoaște regiunile separatiste din Ucraina ca fiind o parte a teritoriului rus, mișcarea respectivă fiind o „încălcare gravă a Dreptului Internațional.”
De ce independența regiunilor separatiste e importantă?
Reamintim că războiul a izbucnit în 2014, după ce separatiștii susținuți de ruși au confiscat clădirile guvernamentale din orașele din estul Ucrainei. De altfel, aceștia au obținut porțiuni seminificative din estul regiunii Donbask, Lugansk și Donețk. În plus, tot în 2014, Rusia a anexat Peninsula Crimeea, stârnind o revoltă globală.
Regiunile controlate de separatiști pro-ruși din Donbas au devenit cunoscute drept Republica Populară Lugansk (LPR) și Republica Populară Donețk (DPR).
În prezent, Guvernul Ucrainei susține că regiunile respective sunt, de fapt, ocupate de ruși. Republica Populară Lugansk și Republica Populară Donețk nu sunt recunoscute de niciun guvern. De altfel, guvernanții ucrainieni refuză să discute direct cu oricare dintre republicile separatiste.
De asemenea, Acordul de la Minsk II din 2015 a condus la un acord de încetare a luptelor militare dintre soldații ucrainieni și rebeli, iar conflictul s-a transformat într-un război static de-a lungul liniei de contact care separă Guvernul din Ucraina de zonele controlate de separatiști. Totodată, acordurile de la Minsk interzic armele grele în apropierea Liniei de Contact.
În contextul tensionat actual, Guvernul Ucrainei îi numește pe rebelii pro-ruși „invadatori” și „ocupanți”, iar presa rusă numește forțele separatiste „miliții” și susține că sunt localnici care se apără împotriva Guvernului de la Kiev.