Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a anunțat că va depune recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva deciziei Curții de Apel București (CAB), care a respins acțiunea sa legată de anularea alegerilor prezidențiale. Termenul pentru depunerea recursului expiră pe 6 ianuarie 2025.

Elena Radu, detalii privind recursul la ÎCCJ în cazul anulării alegerilor prezidențiale

Avocata Elena Radu, care contestă anularea alegerilor prezidențiale, a explicat parcursul juridic al cazului, menționând că, fiind vorba despre contestații electorale, acestea sunt judecate conform regulilor aplicabile ordonanțelor președințiale.

Termenele sunt scurte, iar motivarea deciziei Curții de Apel București ar trebui să fie disponibilă până pe 3 ianuarie 2025. Recursul urmează să fie depus până pe 6 ianuarie, iar termenul de redactare a recursului ar putea expira pe 9 ianuarie 2025. În acest context, primul termen la ÎCCJ ar putea fi stabilit pentru 13 ianuarie 2025.

Posibile scenarii la ÎCCJ

Elena Radu a menționat că soluția ÎCCJ poate fi diferită de cea a Curții de Apel București. Ea a făcut referire la cazuri anterioare, precum atacarea hotărârilor CNSU, unde decizia de la fond a fost respinsă, iar recursul a fost admis.

Avocata consideră că respingerea recursului de către ÎCCJ ar reprezenta o confirmare a unor presupuse abuzuri de drept și o încălcare a democrației, plasând România într-o situație delicată pe plan internațional.

Potrivit avocatei, admiterea recursului ar putea reprezenta o remediere juridică a acestor presupuse abuzuri și o reafirmare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor în procesul electoral.

Călin Georgescu
SURSA FOTO: Dreamstime

Critici aduse autorităților implicate

Elena Radu a criticat Curtea Constituțională a României (CCR) și alte instituții, susținând că acestea și-ar fi încălcat rolul constituțional în procesul electoral. Ea a argumentat că garantarea drepturilor politice ale cetățenilor este o responsabilitate fundamentală a instanțelor de judecată, inclusiv a ÎCCJ.

Mesajul său subliniază că autoritățile publice, inclusiv CCR și Președinția, sunt emanații ale voinței poporului reflectate în Constituție și trebuie să respecte rolurile stabilite prin legea fundamentală.

Recursul lui Călin Georgescu vine în urma unei hotărâri a CCR care a decis anularea alegerilor prezidențiale și suspendarea procesului electoral. Georgescu contestă această decizie și solicită remedierea situației juridice.

„Ca să lămuresc bălăriile din mediul public:

1. Contestațiile electorale se judecă conform regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială .
De aceea am avut termene scurte și la ICCJ și la CAB și de aceea termenul de recurs este de 5 zile de la pronunțare.
Așa că expirând cele 48 ore pentru motivare, mâine, 3 ianuarie 2025, trebuie sa apară motivarea hotărârii de respingere a Curții de apel București.

2. CASD va face recurs. Termenul de declarare a recursului expira pe 6 ianuarie, iar termenul de redactare a recursului expira probabil pe 09 ianuarie 2025 (5 zile de la comunicarea hotărârii redactate care se va face probabil mâine, prin e-mail).
Așa că e posibil ca pe 13 ianuarie să avem termen la ICCJ.

3. Soluția de la ICCJ din recurs daca va fi diferită de cea de la CAB?

Da, poate fi diferită (și va dau exemplul cu atacarea hotărârilor CNSU când s-a respins la fond și s-a admis în recurs) și cred că va fi diferită, ca urmare a faptului că o respingere a recursului ar echivala cu atestarea de către instanțe a abuzului de drept, încălcarea statului de drept, democrației și amplasarea României în același grup de țări în care se află și Rusia.

Dincolo de toate poveștile de adormit copii pe care le susțin unii public pentru a încerca să își ajute gașca care a acaparat puterea și dincolo de toată manipularea publică, decizia judecătorilor de la ICCJ va însemna:

– confirmarea instaurării dictaturii in Romania (în caz de respingere)
– remedierea juridică a abuzurilor de drept (în caz de admitere).

Cum nu suntem în situația din pandemie când în toată lumea se impunea, ceea ce s-a întâmplat în România dă cu virgula pentru toți ceilalți, pentru că, cel puțin până la momentul asta, dreptul popoarelor de a își alege președinții nu a fost acceptat la nivel mondial că trebuie să dispară și este unanim recunoscut că o încălcare a acestui drept înseamnă o dictatura de facto.

Așa că măcar pentru salvarea aparenței de democrație din Romania, judecătorii ICCJ vor admite recursul și actiunea.

Altfel, vor arunca România exact în brațele Rusiei, deoarece orice susținere de moment a celor care fac parte din cei care au preluat puterea abuziv va dispărea curând si nimeni nu îi va mai baga in seama.

PS: cine credea că am făcut acțiunea asta de florile mărului nu mă cunoaște deloc.

Exact aici am vrut sa ajung: la punerea problemei în brațele ICCJ ca să aleagă ce e mai important?
Rolul instanțelor de judecată în statul român? Sau jocurile unor grupuri de interese care au preluat puterea?
Mai pe scurt, ce e mai important: judecătorii și rolul lor sau interesele unui grup?

Cam asta se va dezlega la ICCJ.

PPS: pentru cei care se dau de ceasul morții că aoleu judecătorii și politica.

Da, judecătorii de la ICCJ au zis că acțiunea așa cum a fost formulată este de competența instanțelor de judecată. Ce să vedeți? Remedierea abuzurilor de drept și garantarea drepturilor fundamentale intra in competenta instantelor de judecata.

Este vorba despre drepturilor politice ale cetățenilor care trebuie garantate într-o democrație. Toate autoritățile publice, inclusiv CCR, inclusiv Președintele și al lui mandat, inclusiv instanțele de judecată sunt emanația voinței poporului reflectată în Constituția României.

Fiecare are rolul lui, rol stabilit de popor prin Constituție și trebuie să și-l respecte. CCR și l-a încălcat. Președintele și CSAT-ul și l-au încălcat, recunoscând in mod expres că nu au atribuții în procesul electoral, dar totuși s-au băgat.

Rămâne să vedem daca ICCJ își va respecta sau nu rolul constituțional”, este mesajul avocatei Elena Radu.