BNR a anunțat că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III, iar apoi la 7,1% în decembrie 2023 şi la 3,9% la finele orizontului proiecţiei.
Detaliile apar în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al BNR din 5 iulie 2023. Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate pe 5 iulie menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%.
De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Incertitudinile şi riscurile la adresa inflaţiei
”În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III, iar apoi la 7,1% în decembrie 2023 şi la 3,9% la finele orizontului proiecţiei.
S-a observat că determinanţii majori ai descreşterii viitoare a ratei anuale a inflaţiei rămân factorii pe partea ofertei, în principal efectele de bază dezinflaţioniste şi ameliorarea funcţionării lanţurilor globale de producţie/aprovizionare, alături de amplele corecţii descendente consemnate în ultimele trimestre de cotaţiile unor mărfuri, mai ales ale energiei, ţiţeiului şi materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros.
Efectele de bază vor continua să se manifeste îndeosebi pe segmentul produselor energetice, precum şi pe cel al alimentelor procesate, afectând astfel vizibil şi dinamica inflaţiei de bază în perioada următoare, în timp ce influenţele descreşterii unor cotaţii sunt de aşteptat să se transmită treptat”, au remarcat membrii Consiliului.
Incertitudini şi riscuri la adresa actualei perspective a inflaţiei decurg totuşi din reducerea suplimentară a livrărilor de ţiţei anunţată recent de către ţările OPEC, dar şi din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, au semnalat membrii Consiliului.
În acelaşi timp, s-a convenit că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai moderate şi în atenuare mai pronunţată pe orizontul scurt de timp decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care noile evaluări indică o creştere economică mai modestă pe ansamblul trimestrelor II şi III comparativ cu previziunile anterioare, după încetinirea peste aşteptări a ritmului acesteia în trimestrul I. Evoluţiile fac probabile valori mai reduse şi în descreştere mai rapidă ale excedentului de cerere agregată în perspectivă apropiată, faţă de cele evidenţiate în prognoza din luna mai, au apreciat membrii Consiliului.
S-a observat o creştere anuală mai temperată a PIB
De asemenea, s-a observat că evoluţiile implică o creştere anuală mai temperată a PIB în acest interval decât s-a anticipat anterior, susţinută şi în trimestrul II în principal de consumul privat, dar într-o oarecare măsură şi de formarea brută de capital fix, după cum sugerează cele mai recente date statistice. Din partea exportului net este însă posibil un impact contracţionist, în condiţiile în care scăderea relativ mai pronunţată de ritm consemnată din nou în aprilie de importurile de bunuri şi servicii este atribuibilă prioritar ameliorării raportului de schimb, au susţinut membrii Consiliului, remarcând şi accentuarea pe acest fond, în prima lună din trimestrul II, a declinului deficitului comercial şi al celui de cont curent faţă de perioada similară a anului anterior.
Totodată, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, decurg din prelungirea războiului din Ucraina şi a sancţiunilor asociate, care ar putea exercita efecte adverse suplimentare asupra încrederii populaţiei şi investitorilor, precum şi asupra veniturilor acestora, dar şi asupra economiilor principalilor parteneri comerciali, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale şi celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la datele privind execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi la majorările salariale recente sau potenţiale acordate în sectorul public, în actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global. Au fost evocate însă şi procedura de deficit excesiv şi angajamentele asumate în cadrul acesteia, de natură să reclame adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare consistente în vederea continuării consolidării bugetare conform calendarului stabilit.
Importanţa atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat asupra importanţei atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt condiţionate de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, dar sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan mondial.
S-a subliniat din nou că un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi pentru întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.
În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că accelerarea scăderii ratei anuale a inflaţiei din primele două luni ale trimestrului II 2023 – până la 10,64% în mai, de la 14,53% în martie –, a fost în linie cu previziunile, şi a fost antrenată de accentuarea trendului descendent al dinamicilor preţurilor energiei şi combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale.
