Dacă în 2009 Guvernul a mimat, cel puţin, grija pentru întreprinzători, întocmind un plan de măsuri anticriză, în bugetul pentru 2010 mediul de afaceri este complet uitat.
Bugetul pentru acest an este unul al supravieţuirii. Prioritare sunt plata salariilor din sistemul public, a pensiilor şi a ajutoarelor sociale. Cumulat, acestea înseamnă peste 110 miliarde lei, în timp ce cheltuielile totale ale statului sunt de 200 miliarde lei. Prin urmare, în buget nu şi-au mai găsit loc şi măsuri de sprijin pentru întreprinzătorii români. Mai mult, în documentul de prezentare a politicii fiscale şi bugetare pentru 2010, Ministerul de Finanţe face precizarea: „o relaxare a politicii fiscale în vederea amortizării efectelor crizei nu mai este posibilă“.
În acelaşi timp, noul ministru al finanţelor, Sebastian Vlădescu, care de altfel a mai deţinut această funcţie între 2006 şi 2007, a declarat public că bugetul actual este unul „al figurilor impuse, nu al celor liber alese“. Afirmaţia ministrului încearcă să justifice lipsa de viziune în construcţia bugetului, care este alcătuit după aceeaşi structură folosită în ultimii ani. Bugetul, care ar trebui să fie expresia programului de guvernare, nu demonstrează că în spatele cifrelor stă o strategie de dezvoltare a unor sectoare ale economiei sau de protecţie, în mod deosebit, a unor categorii sociale. În mare, construcţia bugetară o repetă pe cea din anii anteriori, cu mici ajustări la venituri şi cheltuieli. Totodată, indicatorii pe care se bazează pot fi consideraţi optimişti, având în vedere că analiştii economici avertizează că 2010 va fi cel puţin la fel de greu ca 2009.
Indicatori excesiv de optimişti
Creşterea economică este estimată, cu acceptul FMI, la 1,3%, veniturile bugetare sunt de 30% din PIB, cererea internă creşte cu 1,4%, iar consumul individual al populaţiei, cu 3%. În acelaşi timp, rata şomajului este prognozată la 7,3%, iar rata medie anuală a inflaţiei, la 3,7%. Previziunile macroeconomice pe care se bazează bugetul sunt însă nesigure, având în vedere că şi în 2009 cadrul iniţial a fost modificat semnificativ, iar plăţile bugetare s-au făcut cu tot mai mare dificultate, prin împrumuturi masive de la bănci.
„Cheltuielile tot mai mari ale sectorului public, având ca efecte deficite bugetare nesustenabile pe termen mediu şi lung în lipsa unor măsuri de reformă îngreunează convergenţa reală“, se arată în acelaşi document al Ministerului de Finanţe. Măsurile de reformă sunt destul de neclare în alcătuirea bugetului. Cheltuielile de personal, care atârnă greu în buget, scad în 2010 de la 9,2% din PIB la 8,5%, însă modalitatea prin care vor fi reduse nu este transparentă, iar atunci când se discută despre concedieri la stat, ministrul Vlădescu este foarte evaziv. Măsuri de încurajare a mediului de afaceri nu apar în documentul de fundamentare a bugetului. La capitolul de politică fiscală este precizat doar că actualele niveluri de taxare rămân nemodificate, atât TVA, cât şi cota unică şi contribuţiile de asigurări.
Conform Ministerului de Finanţe, „reperele principale ale politicii fiscale“ în 2010 sunt lărgirea bazei impozabile în sectoare precum mediul înconjurător şi cel agricol, conformarea voluntară a contribuabililor şi controlul fiscal în zone cu evaziune. „Reperele“ sunt aceleaşi din anii trecuţi, iar ministerul dovedeşte lipsă de inspiraţie, fiind preocupat doar să acopere cheltuielile obligatorii, inclusiv pe cele cu dobânzile care vor creşte de la 6,4 la 9,2 miliarde lei în 2010.
Bugetul urmează să fie votat de Parlament în cursul acestei săptămâni, dar conform tradiţiei dezbaterilor în Legislativ, nu sunt de aşteptat modificări esenţiale faţă de proiectul iniţial.
Cheltuieli
În 2010, bugetul general consolidat are cheltuieli totale de 200 miliarde de lei, aproape jumătate (peste 85 miliarde lei), fiind alocate pentru salarii şi pensii
31 mld. de lei este ţinta deficitului bugetului general consolidat pentru 2010, reprezentând 5,9% din PIB, cu 1,4% din PIB mai mică decât în 2009
