De anul viitor e oficial şi bugetat: salariul minim creşte cu 9%, pensiile se majorează cu 10%, iar pensia minimă crește cu 23%. Când vine vorba de investiţii, totul se transformă în minus. Ministerul Transporturilor primeşte cu peste 4 miliarde de lei mai puţin faţă de alocarea iniţială din 2017.
Totul, într-un tablou macroeconomic de invidiat, pe hârtie: creştere economică de 5,5%, inflaţie de 3,1% şi un deficit bugetar de 3%. Cursul mediu este estimat la 4,55 lei pentru un euro, iar salariul mediu la 2.614 lei. „În proiectul de buget sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 mld lei, cu 30,9 miliarde lei mai mari față de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăși nivelul de 200 miliarde euro. Din cele 30,9 miliarde lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde lei vor merge către bugetul Sănătății, care va avea o creștere de 17% față de 2017, bugetul Educației, care se va majora cu 16%, și bugetul alocat investițiilor, mai mare cu 11 miliarde de lei“, a declarat Mihai Tudose, premierul României.
Cheltuielile sociale depăşesc pentru prima dată, 10,9% din PIB, înregistrând cel mai mare avans, şi ajungând, în anul 2018, la 98,6 miliarde lei. Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde lei ( 8,9%), respectiv o creștere de 11,6 miliarde lei față de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi, implicit, a trasferării contribuţiilor de la angajator la angajat. Cheltuielile cu investițiile vor fi, în 2018, de 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creștere cu 11,5 miliarde lei față de anul 2017.

Scepticismul analiştilor

Aşa arată tabloul general al bugetului pe anul viitor. Deloc realist spun analiştii. „Vedem un buget care denotă lipsa de viziune, neputinţă şi minciună. Aceasta vine din structura bugetului, care alocă pentru investiţii puţin peste 10% din buget, şi 90% pentru pensii şi salarii. Concret, bugetul alocat pentru investiţii, de circa 30 de miliarde de lei, din care 20 miliarde de lei reprezintă cheltuieli din fonduri publice şi numai 10 miliarde din fonduri europene. În schimb, pensiile şi salariile sunt, fiecare în parte de circa 3 ori mai mari decât investiţiile prognozate, respectiv 81 de miliarde de lei pentru salariile plătite de stat şi 98 miliarde de lei pentru pensii şi alte tipuri de asistenţă socială. Remarc lipsa de viziune economică şi în zona de venituri, unde multe miliarde în plus vor veni din două măsuri foarte controversate, noi în economia românesti, split TVA şi transferul contribuţiilor către angajat“, explică Anca Dragu, fost ministru al Finanţelor.
Potrivit acesteia, bugetul „mai arată neputinţa de a corela promisiunile cu realitatea, de a respecta propriile angajamente şi de a colecta mai multe venituri. Veniturile fiscale scad ca procent din PIB de la aproape 18% în 2016 la numai 16% din PIB în 2018, în ciuda creşterii economice. Iar majorările de pensii şi salarii sunt peste cât poate suporta bugetul şi vor fi achitate efectiv de către copiii noştri. Bugetul pe 2018 continuă minciuna din 2017 când au fost introduse în buget subvenţiile europene pentru agricultură. De aceea pare, că veniturile publice şi fondurile europene sunt în creştere, dar este un artificiu contabil“, explică fostul ministru al Finanţelor.
Pe de altă parte, Consiliul Fiscal vorbeşte despre derapaje şi riscuri mari. „Consiliul Fiscal identifică riscuri neobișnuit de ridicate legate în principal de comportamentul viitor al sectorului privat ca răspuns la modificările recent legiferate ale Codului fiscal cu privire la taxarea muncii (în special transferul contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului), un scenariu în care creșterea salariului brut să fie inferioară celei avute în vedere în proiecția veniturilor bugetare având o probabilitate ridicată, cu implicații asupra evoluției consumului privat și a creșterii economice în general“, este de părere Ionuţ Dumitru, preşedintele instituţiei. Există rezerve şi în ceea ce priveşte atingerea creşterii economice dar şi în privinţa coletării TVA la nivelul bugetat. „Cheltuielile de asistență socială aferente anului 2018 apar drept semnificativ subestimate în raport cu trendurile deja aparente în execuția bugetară preliminată pe 2017“, spune Ionuţ Dumitru.

 

Avertisment dur

Consiliul UE pentru Afaceri Economice şi Financiare a cerut ferm României să adopte până pe 15 aprilie 2018 măsuri de ajustare a deficitului pe termen mediu.
„Pe 5 decembrie 2017, Consiliul UE a adoptat o decizie prin care constată că România nu a adoptat măsuri concrete pentru corectarea devierii bugetare semnificative. A fost emisă o nouă recomandare, revizuindu-se recomandarea adresată deja României în cadrul «procedurii privind devierea semnificativă». România este responsabilă de o deviere semnificativă de la soluţia de ajustare stabilită pentru atingerea obiectivelor bugetare de termen mediu“, anunţă Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei. Riscul este de a se genera un deficit estimat la 3,3% din PIB pentru 2017 – peste valoarea de referinţă a UE pentru deficit guvernamental, situaţia necesitând iniţierea procedurii deficitului excesiv în conformitate cu Pactul UE pentru Stabilitate şi Creştere economică. În plus, creşterea cheltuielilor publice primare nete ale României a fost la nivelul de 4,9% din PIB în 2017, cu mult peste linia de 3,3% fixată de Consiliul UE. „Consiliul UE cere măsuri care să asigure o creştere a cheltuielilor publice primare de cel mult 3,3% în 2018, reprezentând o ajustare structurală anuală de cel puţin 0,8% din PIB. (…) Consiliul UE a stabilit ca termen-limită data de 15 aprilie 2018 pentru România, care va trebui să raporteze ce măsuri a luat ca reacţie la recomandarea revizuită“, precizează instituţia. În iulie 2016, Consiliul UE a recomandat României să limiteze devierea de la obiectivele bugetare pe termen mediu în 2016 şi să efectueze o adustare fiscală anuală de 0,5% din PIB în 2017.
După o evaluare completă, în mai 2017, Comisia Europeană a constatat o deviere semnificativă a României de la obiectivele bugetare de termen mediu şi a emis un avertisment Bucureştiului. Potrivit Articolului 10 (2) al Reglementării CE 1466/97, la o lună de la emiterea avertismentului, Consiliul UE trebuie să formuleze recomandări statului membru vizat pentru a adopta măsurile politice necesare. În următoarele cinci luni, statul respectiv trebuie să abordeze problema devierii de la obiectivele bugetare. România a avut termenul-limită 15 octombrie 2017 pentru a adopta măsurile adecvate.s