Pentru anul 2025, guvernul a alocat fonduri semnificative în bugetul de la Ministerul Energiei și Ministerul Muncii pentru compensarea facturilor la energie. Sumele, de 1,5 miliarde de lei pentru fiecare minister, vor fi destinate acoperirii deconturilor solicitate de furnizorii de energie, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei noncasnici, în baza schemei de plafonare și compensare.
Ministerul Energiei, alocări bugetare pentru compensarea facturilor la energie în 2025
Conform proiectului de buget pentru anul 2025, publicat recent, Ministerul Energiei și Ministerul Muncii vor beneficia de fonduri pentru decontarea cererilor de compensare a facturilor de energie.
Suma totală prevăzută pentru acest an este de 1,5 miliarde de lei pentru fiecare dintre cele două instituții. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru a sprijini atât consumatorii casnici, cât și pe cei noncasnici.
În cadrul Ministerului Energiei, suma respectivă va fi destinată în mod special pentru plata cererilor de decontare ale furnizorilor de energie care au fost formulate pentru consumatorii noncasnici.
Acestea sunt reglementate de Ordonanța de Urgență nr. 27/2022, care include măsuri specifice pentru perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, dar și pentru ajustările aduse ulterior prin Legea nr. 206/2022.
Pe de altă parte, Ministerul Muncii va aloca aceeași sumă pentru decontarea cererilor emise de furnizorii de energie care se adresează consumatorilor casnici. Sumele vor fi gestionate conform legislației menționate anterior, inclusiv modificările ulterioare.
Plăți suplimentare în cazul lipsei fondurilor disponibile
Potrivit unui proiect de act normativ din cadrul bugetului, în cazul în care fondurile din conturile Ministerului Muncii nu sunt suficiente pentru a acoperi integral cererile de decontare, există posibilitatea ca ministerele implicate să efectueze plăți suplimentare din bugetele proprii.
Astfel, Ministerul Energiei și Ministerul Muncii vor asigura, fiecare în parte, plata cererilor de compensare, pentru a nu lăsa beneficiarii fără sprijin.
„În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situaţia în care fondurile asigurate din contul de disponibil prevăzut la art. 15 alin. (6) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările şi completările ulterioare, nu asigură plata integrală a cererilor de decontări transmise conform prevederilor acestui act normativ, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Energiei pot efectua plăţi, din bugetul propriu, pentru achitarea acestora”, se menționează în proiectul de act normativ.
Măsuri fiscale de urgență și perspective pe termen lung
Pe de altă parte, raportul privind situația macroeconomică din 2025 subliniază că măsurile de urgență fiscală adoptate pentru compensarea prețurilor la energie nu vor mai fi valabile mult timp.
Aceste măsuri sunt considerate nesustenabile pe termen lung, întrucât ele pot genera inflație suplimentară și pot afecta negativ politica monetară a României.
„Sprijinul bugetar nespecific prelungit acordat gospodăriilor şi întreprinderilor nu este instrumentul potrivit în situaţia actuală, deoarece sporeşte presiunile inflaţioniste şi contribuie la o politică monetară restrictivă prelungită. De asemenea, limitează marja bugetară pentru cheltuielile productive, de exemplu pentru investiţiile verzi şi digitale. Sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile ar trebui să fie acordat în mod specific prin intermediul sistemelor de protecţie socială şi al plaselor de siguranţă socială instituite”, se arată în raportul respectiv.
Totodată, autorii documentului recomandă ca ajutoarele financiare pentru gospodăriile vulnerabile să fie canalizate prin intermediul sistemelor de protecție socială existente, pentru a fi mai eficiente și mai targetate.
Cereri de decontare și plăți în perioada decembrie 2024 – ianuarie 2025
Conform autorităților, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a primit cereri de decontare din partea furnizorilor de energie în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei.
Din acestea, cererile verificate și trimise spre plată Ministerului Energiei și Ministerului Muncii, prin ANPIS, au totalizat aproximativ 327 de milioane de lei.
George Niculescu, președintele ANRE, a explicat că „la autoritatea de reglementare sunt depuse cereri care însumează aproximativ 4 miliarde de lei”.
„În perioada decembrie – jumătatea lunii ianuarie, au fost verificate şi trimise spre plată Ministerului Energiei şi ANPIS-ului cereri în valoare de 327 de milioane de lei. Continuăm verificările, menţinem ritmul, trebuie să ţinem cont de faptul că trebuie să respectăm eşantioanele de verificare prevăzute de cadrul legislativ”, a spus el.
Niculescu a subliniat că aceste verificări se fac cu mare atenție, având în vedere că este vorba de fonduri publice.
ANRE va continua procesul de analiză și validare a cererilor, respectând rigorile impuse de cadrul legislativ, precum și procedurile de transparență.
„De asemenea, trebuie să ţinem cont că vorbim de bani publici, bani de la bugetul de stat, de aceea verificăm cu maximă responsabilitate solicitările furnizorilor”, a adăugat Niculescu.
Detalii suplimentare despre cererile de decontare
În total, cererile depuse pentru consumatorii casnici însumează aproximativ 202,561 milioane de lei, în timp ce cererile pentru consumatorii noncasnici, transmise Ministerului Energiei, au o valoare de 124,25 milioane de lei.
Aceste fonduri sunt esențiale pentru sprijinirea celor care au fost afectați de creșterile semnificative ale prețurilor la energie.
În concluzie, proiectul de buget pentru anul 2025 prevede alocarea unor sume importante pentru continuarea schemei de plafonare și compensare a facturilor la energie.
Deși acest sprijin este considerat necesar pe termen scurt, autoritățile se așteaptă ca măsurile de urgență fiscală să fie eliminate în perioada următoare pentru a evita impactul economic negativ pe termen lung.
