Buget 2025. Bugetele instituțiilor publice au fost avizate în Comisii

UPDATE 5

Legea Bugetului de Stat pe 2025 a fost aprobată miercuri dimineață în cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe ale Parlamentului, cu un rezultat de 28 de voturi „pentru” și 19 „împotrivă”. Următorul pas în procesul legislativ este dezbaterea și votul final al bugetului în plenul Parlamentului, programate pentru zilele de miercuri și joi.

Bugetul propus de Guvern pentru anul 2025 este bazat pe o prognoză de creștere economică de 2,5%, iar deficitul bugetar este estimat la 7% din PIB. Veniturile prognozate ale statului se ridică la aproximativ 357,8 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile sunt estimate la 744,5 miliarde de lei în credite de angajament și 500 de miliarde de lei în credite bugetare. Astfel, deficitul prevăzut pentru anul 2025 va ajunge la 142,2 miliarde de lei.

În urma avizului favorabil al comisiilor, Legea Bugetului va fi supusă acum dezbaterii și votului final în Parlament. Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat marți că obiectivul principal al Guvernului pentru anul 2025 este menținerea deficitului bugetar la 7%, ceea ce se va realiza printr-o gestionare strictă a cheltuielilor și o estimare prudentă a veniturilor. În cadrul declarațiilor sale, ministrul a subliniat că România dispune de o economie solidă, aflată într-o continuă creștere, iar acest lucru constituie fundamentul pe care se bazează bugetul.

„Economia României este o economie solidă și în continuă creștere, iar pe această bază am construit bugetul. Scopul nostru principal pentru 2025 este de a păstra deficitul bugetar la 7%, printr-o reducere și un control strict al cheltuielilor, dar și printr-o prognoză prudentă a veniturilor. Sunt convins că, alături de colegii noștri din ministerele de resort, ANAF, Vamă și alte instituții implicate în colectarea veniturilor, vom reuși să atingem acest obiectiv”, a precizat Tánczos Barna.

UPDATE 4

Ministerul Justiţiei anunţă, marţi seară, că bugetul instituţiei a fost avizat favorabil, cu o creştere de 18% faţă de anul trecut, iar alocarea permite continuarea investiţiilor.

”Astăzi, 4 februarie a.c., proiectul de buget al Ministerului Justiţiei pentru anul 2025 a obţinut două avize favorabile din partea membrilor comisiilor reunite juridice şi pentru constituţionalitate, respectiv cele pentru drepturile omului şi egalitate de şanse din cadrul Parlamentului României. De asemenea, parlamentarii din cadrul comisiilor reunite pentru buget au votat un raport de adoptare. Cu toate că proiectul de buget a fost elaborat într-un context de provocări economice, investiţiile în infrastructura sistemului judiciar rămân prioritare pentru Ministerul Justiţiei”, au transmis, marţi seară, oficialii Ministerului Justiţiei.

Potrivit acestora, ”nivelul alocărilor bugetare va permite continuarea investiţiilor pentru modernizarea sau construirea sediilor de instanţă, dar şi pentru dezvoltarea infrastructurii sistemului penitenciar”.

Oficialii Ministerului Justiţiei vorbesc despre continuarea a 17 obiective de investiţii aflate în faza de execuţie, precum şi a 11 obiective de investiţii aflate în diferite stadii de proiectare, în paralel cu asigurarea fondurilor pentru cofinanţarea obiectivelor implementate de Compania Naţională de Investiţii.

De asemenea este vorba despre dezvoltarea infrastructurii sistemului penitenciar, prin finalizarea a 3.212 locuri noi de cazare, în 2025, din cele 7.849 locuri planificate.

În buget mai este prevăzută implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile: Programul de cooperare elveţiano-român, ce vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul UE extinse; Programul „Justiţie”, finanţat prin MFN 2014-2021, Ministerul Justiţiei având calitatea de Operator de Program; dezvoltarea sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS V; proiecte cu finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Proiectul de buget de stat propus pentru anul 2025 pentru Ministerul Justiţiei este în valoare de 4.633.645 mii lei credite de angajament (CA), existând o creştere cu 18,33% faţă de anul 2024, respectiv 4.083.894 mii lei credite bugetare (CB), reprezentând o creştere cu 17,04% faţă de anul anterior.

UPDATE 3

Proiectul de buget pentru 2025 al Ministerului Apărării Naţionale a fost avizat favorabil, marţi, în comisiile reunite de apărare ale Parlamentului.

„Este un buget care ţine cont de situaţia de securitate din proximitatea României şi de apartenenţa ţării noastre la structurile aliate ale NATO şi la misiunile UE. (…)

Este al nouălea an consecutiv în care România alocă minimum 2 la sută din PIB pentru apărare şi în care peste 30 la sută din bugetul MApN este destinat înzestrării. De asemenea, este un buget care ţine cont de situaţia de securitate din proximitatea României şi de apartenenţa ţării noastre la structurile aliate ale NATO şi la misiunile UE”, a arătat ministrul Angel Tîlvăr.

Execuţia bugetară din 2024 s-a situat foarte aproape de 100%, ceea ce a demonstrat capacitatea MApN de a administra eficient resursele alocate. De asemenea, prin proiectul de buget prezentat, România îşi respectă angajamentele asumate în cadrul Alianţei cu privire la alocarea resurselor pentru apărare.

MApN va avea alocată suma de 42,755 miliarde de lei (2,24 % din PIB), din care 37,121 miliarde de lei (1,94 % din PIB) la sursele de finanţare ”Buget de stat” şi ”Credite externe”. Din bugetul total repartizat, fonduri în cuantum de 13,791 miliarde de lei (32,25%) sunt planificate pentru achiziţia de echipamente majore cu destinaţie militară.

Art. 39 al proiectului de lege amintit prevede alocarea pentru apărare a creditelor bugetare reprezentând maximum 2,5% din produsul intern brut, în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale.

Printre priorităţile anului 2025 în domeniul achiziţiilor de tehnică militară modernă, Tîlvăr a amintit sistemele de rachete antiaeriene cu bătaie scurtă şi foarte scurtă SHORAD/VSHORAD, ”Maşina de luptă a infanteriei pe şenile” (MLI), ”Sistem de armament individual tip NATO”, sistemele moderne de comandă-control pentru eşaloane de tip batalion, brigadă şi divizie (C4I cu capabilităţi ISTAR), ”Transportor blindat pentru trupe – Etapa a II-a”, navele de patrulare maritimă şi modernizarea fregatelor T22R.

UPDATE 2

Comisiile reunite de sănătate ale Parlamentului au avizat favorabil proiectul bugetului de stat pe 2025 pentru Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu 21 de voturi „pentru” și 13 „împotrivă”. Cu toate acestea, toate amendamentele propuse, atât pentru Ministerul Sănătății, cât și pentru CNAS, au fost respinse.

Creșteri de buget pentru Ministerul Sănătății

Pentru anul 2025, Ministerul Sănătății beneficiază de o creștere semnificativă a bugetului, ajungând la 27,98 miliarde de lei la creditele bugetare (+35,11%) și 30,33 miliarde de lei la creditele de angajament (+13,19%). Aceste fonduri vor fi utilizate pentru finanțarea programelor naționale de sănătate, dotarea spitalelor și modernizarea infrastructurii medicale.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat că 6,34 miliarde de lei sunt alocate pentru proiectele finanțate prin PNRR, asigurând astfel continuitatea investițiilor în domeniul sanitar. Fondurile europene vor sprijini programele de sănătate publică, inclusiv prevenirea bolilor transmisibile, siguranța produselor sanguine, monitorizarea tuberculozei și activitatea de transplant.

De asemenea, screening-urile neonatale și testările genetice pentru gravide și persoanele cu risc ridicat vor fi finanțate din acest buget.

„Se va continua tratarea pacienților critici și sprijinirea celor care necesitat tratamente în străinătate pentru afecțiuni ce nu pot fi tratate în România, inclusiv pentru marii arși”, a declarat Rafila.

Fondurile CNAS: Creștere modestă, dar cu datorii restante

Bugetul CNAS pentru 2025 este de 77,22 miliarde de lei, o creștere de 6,71% față de anul anterior. Președintele CNAS, Valeria Herdea, a atras atenția asupra arieratelor de 4,2 miliarde de lei acumulate din concedii medicale neachitate, o problemă rămasă de după pandemie.

„Lucrăm împreună cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății pentru a rezolva această situație, sperând că vom putea eșalona plățile”, a afirmat Herdea.

Deși deficitul de 1,4 miliarde de lei pentru medicamente și materiale a fost achitat la începutul anului, provocările financiare rămân, fiind necesare soluții sustenabile pentru a evita acumularea unor noi datorii.

UPDATE

Proiectele de buget pentru anul 2025 au fost avizate marți în comisiile de specialitate ale Parlamentului, iar votul final este programat pentru joi. Guvernul a prevăzut o creștere economică de 2,5% și un deficit de 7% din PIB, cu un focus pe investiții și resurse pentru salarii și pensii.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS)

Proiectul de buget pentru Ministerul Muncii a fost avizat favorabil cu 29 de voturi pentru și 23 împotrivă. Bugetul propus pentru 2025 include o creștere de aproximativ 17% față de 2024, fiind influențat de fondurile pentru proiectele finanțate din PNRR și fonduri externe nerambursabile. Ministrul Simona Bucura Oprescu a menționat că aceste resurse vor fi alocate pentru serviciile integrate în comunitățile rurale și pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI)

Comisiile de specialitate au avizat proiectul de buget pentru Ministerul Transporturilor, care a primit un aviz favorabil cu 23 de voturi pentru și 14 împotrivă. Ministrul Sorin Grindeanu a subliniat că este cel mai mare buget al ministerului de după 1989, cu o alocare de 43,27 miliarde de lei, în creștere cu aproape 20% față de 2024. Bugetul va sprijini proiecte majore de infrastructură și achiziția de trenuri noi.

Au fost depuse 65 de amendamente, dintre care 58 au venit din partea USR, 6 din partea AUR și 1 din partea PSD.

Ministerul Energiei

Proiectul de buget al Ministerului Energiei pentru 2025, în valoare de 15,274 miliarde de lei, a fost aprobat cu majoritatea voturilor favorabile. Secretarul de stat Pavel-Casian Nițulescu a detaliat obiectivele ministerului, inclusiv creșterea securității energetice a României, decarbonizarea sistemului electroenergetic și susținerea producției de energie din surse regenerabile.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

Bugetul pentru 2025, în valoare de 5,856 miliarde de lei, a fost aprobat cu majoritate de voturi favorabile. Ministrul Bogdan Ivan a menționat că bugetul reflectă o creștere semnificativă comparativ cu 2024 și va include un miliard de lei pentru capitalizarea companiilor din domeniul apărării naționale.

„Vom folosi 93% din cele 3 miliarde de lei pentru proiecte concrete, investind direct în industrie şi digitalizare. Totodată, vom sprijini cu măsuri concret antreprenorii şi turismul românesc. Doar 7% sunt cheltuielile de funcţionare ale Ministerului şi companiilor din subordine”, a transmis ministrul Economiei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)

Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii a fost avizat favorabil, cu 27 de voturi pentru și 16 împotrivă. Bugetul, în valoare de 37 de miliarde de lei, se concentrează pe investiții în zootehnie și industria alimentară, cu o alocare importantă din fonduri europene pentru plățile directe către fermieri și investițiile în sectorul agricol.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP)

Bugetul MMAP pentru 2025 a primit aviz favorabil, fără amendamente aprobate. Ministrul Mircea Fechet a menționat că majorarea bugetului este datorată utilizării mai eficiente a fondurilor din PNRR, cu o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru proiectele de protecție a mediului și silvicultură, inclusiv pentru compensarea pierderilor în zonele de protecție a pădurilor.

În aceeași zi, comisiile de specialitate ale Parlamentului au aprobat și bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) pentru 2025, care a primit aviz favorabil cu majoritate de voturi, fără amendamente aprobate.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat că bugetul propus este în creștere cu 19,65% față de anul anterior, ajungând la 4,653 miliarde de lei.

Ministerul Culturii – Bugetul pe 2025

În ceea ce privește Ministerul Culturii, Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a afirmat, marți, după avizul favorabil al comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru bugetul instituției pe care o conduce, că „întotdeauna este loc de mai bine”, exprimându-și speranța că va putea solicita bani în plus prin rectificare bugetară.

Raluca Turcan, fost ministru al Culturii, a exprimat nemulțumirea față de alocarea bugetară pentru 2025, considerând că aceasta este insuficientă. Bugetul propus pentru 2025 este de 1,40 miliarde de lei, o scădere de 1,16% față de 2024, ceea ce reprezintă o alocare mai mică decât în anul anterior.

Turcan a criticat faptul că, în ciuda discuțiilor publice despre importanța patrimoniului național, finanțarea pentru cultură rămâne una modestă, ajungând la doar 0,07% din PIB.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA)

Bugetul ANSVSA pentru 2025 a fost aprobat, dar a fost semnalată o scădere semnificativă a alocării financiare comparativ cu anul precedent. Președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, a avertizat asupra impactului negativ asupra sănătății animalelor și a sănătății publice din cauza bugetului diminuat.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS)

Proiectul de buget pentru AAAS, în valoare de 32,14 milioane de lei, a fost aprobat în comisiile de specialitate. AAAS va continua activitatea de valorificare a pachetelor de acțiuni și va monitoriza procesul de privatizare a societăților la care statul deține participații.

Știrea inițială

Buget 2025. Marți dimineață, comisiile parlamentare au început analiza proiectelor legii bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025.

De la ora 8:00, comisiile de specialitate au început evaluarea bugetelor ordonatorilor de credite și vor emite avizele necesare.

Mai târziu, proiectele vor fi supuse dezbaterii în cadrul comisiilor reunite de buget și finanțe ale Parlamentului.

Miercuri, la ora 14:00, conform programului stabilit, Senatul și Camera Deputaților se vor întâlni în plen pentru a discuta cele două acte normative. Votul final privind aprobarea acestora va avea loc joi.

ședință de guvern 31 ianuarie 2025
SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Proiectul de buget, aprobat de Guvern sâmbătă, 1 februarie

Sâmbătă, Guvernul a dat undă verde proiectului de buget pentru 2025, care preconizează o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a subliniat importanța bugetului adoptat, menționând că a fost un proiect asupra căruia s-a lucrat aproape patru săptămâni. El a descris bugetul ca fiind unul responsabil, bazat pe o prognoză precaută, și echilibrat, asigurând suficiente resurse atât pentru investiții, cât și pentru plata salariilor și pensiilor.

Ministrul a adăugat că acest buget reprezintă un pas important în conturarea unei noi abordări pentru soluționarea problemelor structurale din economie.

bani, lei, cash
SURSA FOTO: Dreamstime

Dezbaterea proiectului de buget va continua în următoarele zile

Această fază a procesului legislativ joacă un rol crucial în implementarea bugetului, deoarece va aborda distribuirea fondurilor pentru diverse sectoare și va analiza efectele acestora asupra cetățenilor și economiei naționale.

Discuțiile privind proiectul de buget vor continua în zilele următoare, cu scopul de a ajunge la o variantă finală care să garanteze stabilitatea financiară și să sprijine dezvoltarea durabilă a României în 2025.

Pe ce creșteri se bazează Guvernul?

Conform proiectului de buget publicat joi noapte de Ministerul Finanțelor, creșterile veniturilor la bugetul de stat din 2024 ar urma să provină din majorări semnificative ale încasărilor, cu două cifre.

Guvernul estimează o creștere de 14% a încasărilor din impozitul pe profitul companiilor.

Totodată, Guvernul se așteaptă la o creștere de 16% a încasărilor din impozitul pe venit, ca efect al eliminării scutirilor de plată implementate în acest an.

Guvernul estimează o creștere de 12% a încasărilor din TVA, în condițiile unei inflații de 4,4%. Diferența de 7,6% ar urma să provină dintr-o expansiune a consumului în 2025.