Buget 2025. Este bugetul României unul de avarie?
Buget 2025. Economia României se află în fața unor provocări semnificative, iar discuțiile despre direcția investițiilor și gestionarea bugetului de stat sunt tot mai intense.
Cu un deficit estimat de 7%, dar și cu ambiții mari privind dezvoltarea infrastructurii, întrebarea este dacă bugetul este unul de avarie sau unul care va duce către consolidare economică?
Investiții fără precedent sau realitate cosmetizată?
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat recent, într-un interviu pentru Hotnews, că România nu este în pragul colapsului financiar, așa cum ar putea părea la o primă vedere. Potrivit acestuia, bugetul actual este unul dintre cele mai ambițioase din ultimii ani, cu alocări semnificative în domenii esențiale pentru dezvoltarea economică.
„Este tocmai bugetul care are cele mai mari investiții și cea mai mare sumă alocată pentru autostrăzi, pentru infrastructura rurală, pentru infrastructura educațională. Avem peste 150 de miliarde de lei investiți în acest buget. Dacă nici un buget care își propune să facă asemenea investiții nu arată o direcție clară, atunci mi-e greu să îmi imaginez un buget cu direcție clară.
În același timp, direcția clară de reducere a cheltuielilor de funcționare este în buget! Această direcție este dată tocmai de reducerea cu 5% a celor două capitole: capitolul de cheltuieli de personal și cheltuieli de funcționare la majoritatea ministerelor, la majoritatea operatorilor principali de credite, tocmai pentru a începe un proces de transformare a statului într-un stat mai suplu, cu cheltuieli mai mici cu cheltuieli mai mici de funcționare și cu servicii de calitate mai bune.”
În plus, Barna a subliniat și intenția de a reduce cheltuielile de funcționare ale statului, prin diminuarea cu 5% a cheltuielilor de personal și operaționale la nivelul ministerelor și instituțiilor publice. Scopul declarat este un aparat administrativ mai suplu, mai eficient, dar capabil să ofere servicii de calitate.
Se uită Europa cu scepticism la noi?
În ceea ce privește percepția externă, direcția de dezvoltare a României a fost comparată cu abordarea Franței, care investește masiv în inteligența artificială. Răspunsul ministrului a fost tranșant:
Tanczos Barna a explicat că, pe lângă exportul de materie primă, România trebuie să-și dezvolte capacitățile de procesare. Un obiectiv prioritar este reducerea deficitului de cont curent din agricultură și industria alimentară, prin susținerea proiectelor care aduc valoare adăugată în țară.
Deficitul de 7%: risc sau echilibru?
În ceea ce privește deficitul bugetar, ministrul Tanczos Barna a admis că nivelul de 7% este unul ridicat, dar gestionabil. Factorii decisivi sunt reprezentanți de o colectare mai eficientă a impozitelor și o disciplină strictă în ceea ce privește cheltuielile publice.
„Dacă ministerele de resort nu-și prezintă marfa și bugetul obținut cum trebuie, atunci da, aveți dreptate. Dar noi, Ministerul Finanțelor, de exemplu, am alocat un buget consistent Ministerului Agriculturii, minister care o să vină cu proiecte de finanțare și programe pentru zootehnie, acolo unde suntem deficitari și suntem nivelul de procesare a produselor din agricultură. Nu este suficient să vindem grâu, trebuie să ne asigurăm că sunt transformate și în furaje, să avem zootehnie puternic dezvoltată și, mai departe, zootehnia să se transforme în materie primă pentru industria de procesare.
Avem, de asemenea, și Investalim, iarăși o direcție strategică pentru a închide din acel deficit de cont curent pe agricultură și pe industria alimentară. Mai avem Construct Plus, StartUp Nation… aceste programe trebuie prezentate și de ministerele de resort, pentru că ele le vor implementa. Deci avem câteva linii foarte clare de angajament de 3 miliarde de lei, tocmai pentru a asigura furnizare de materiale de construcții acelei industrii care primește din partea statului o comandă uriașă… deci lucrurile sunt puse cap la cap.”
