Bugetul stabilit este pentru tot anul
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a abordat recent preocupările legate de viitorul economic al României, oferind o viziune optimistă asupra situației economice curente și a perspectivelor pentru anul 2025.
”În acelaşi timp, dacă cineva se uită la construcţia bugetară de acum un an sau doi, vede o ţară cu un buget cu un deficit ieşit din parametrii stabiliţi pe plan european la nivelul European”, spune ministrul Finanţelor.
Într-o declarație făcută la dezbaterile din comisiile reunite ale Parlamentului, ministrul a subliniat că economia României nu se află într-o situație de criză, așa cum susțin unele voci din opoziție, ci este într-o continuă creștere și consolidare.
Potrivit lui Tanczos Barna, economia României este robustă, cu indicatori economici care oferă un motiv de mândrie. Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este într-o continuă ascensiune, iar productivitatea muncii crește constant.
De asemenea, se remarcă o competitivitate tot mai mare în raport cu alte state europene.
”Vorbiţi aberaţii. Nu ne paşte niciun dezastru, avem o economie solidă. Da, mi-ar plăcea să avem o creştere economică mult mai mare, o structură economică care să nu dea naştere la deficit de cont curent (..) dar economia României nu este nici dezastruoasă şi nici o creştere anemică ci una sănătoasă”, a arătat ministrul.
Ministrul a apreciat că, deși ar dori o creștere economică mai mare și o structură economică care să minimizeze deficitul de cont curent, România are o economie sănătoasă, nu una dezastruoasă sau cu o creștere anemică.
În ceea ce privește bugetul pentru anul 2025, Tanczos Barna a subliniat că acesta nu reprezintă doar o planificare pe termen scurt, până la alegeri, ci un buget strategic pentru întregul an.
Reducerea deficitului fiscal
De asemenea, ministrul a punctat necesitatea reducerii cheltuielilor în anumite instituții publice, un obiectiv esențial pentru menținerea unui deficit sustenabil.
În ciuda provocărilor, guvernul și-a asumat o reducere a deficitului fiscal la 7% pentru anul 2025, în contextul implementării unor reforme structurale.
În cadrul acestor reforme, se preconizează o reducere a cheltuielilor de personal și de funcționare cu până la 7.5% în majoritatea instituțiilor, cu excepția celor din educație, sănătate, muncă și Ministerul de Interne, unde aceste măsuri nu pot fi aplicate integral din motive specifice fiecărui sector.
Desigur, guvernul român rămâne concentrat pe atragerea fondurilor europene, care vor juca un rol important atât în venituri, cât și în cheltuieli.
În plus, investițiile publice pentru anul 2025 vor atinge un nivel record de peste 150 miliarde de lei, iar proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor contribui semnificativ la acest trend.
”Bazându-ne pe aceste cifre macroeconomice, pe aceşti indicatori, am propus un buget care are ca primă ţintă încadrarea în deficitul de 7%. Pe de o parte, datorită reducerii cheltuielilor la anumite capitole şi datorită reformelor care se implementează, pe parcursul anului, de fiecare instituţie în parte, prin reducerea cheltuielilor de personal până la 7.5% şi a cheltuieilor de funcţionalitate până la 7.5%, cu excepţia a câteva instituţii unde aceste reguli nu pot fi impuse. Şi vorbim aici de Ministerul Educaţiei, Sănătăţii, Ministerul Muncii şi MAI”, a completat ministrul.
Creștere economică de 2,7% pentru 2025
În ceea ce privește prognoza economică, Ministerul Finanțelor estimează o creștere economică de 2,7% pentru anul 2025, iar PIB-ul este preconizat să ajungă la 1.900 miliarde de lei.
În paralel, salariul mediu net lunar este în creștere constantă, un rezultat al măsurilor guvernamentale de creștere a salariului minim.
De asemenea, numărul de angajați este în creștere, iar șomajul este în scădere, un alt semnal pozitiv pentru economie.
