O limita maxima nu exista.

Patronii vor plati partea lor de contributie suplimentand fondul de salarii, in timp ce procentul angajatilor, va fi calculat din salariul brut. Ca si in varianta propusa de Guvern, contributiile la pensiile ocupationale sunt prevazute a fi deductibile si in proiectul sindicatelor. O data stabilit prin contractul colectiv de munca, nivelul contributiei nu poate fi majorat daca intre timp, de pilda, angajatul beneficiaza de o marire de salariu care-i permite sa contribuie cu un procentaj mai mare. Singura solutie in acest caz este ca el sa-si mai faca o pensie la una din firmele de asigurari care ofera acest gen de produse.
BNS nu a gasit inca o solutie pentru sectorul bugetar, acolo unde angajatorul este statul. „Acest sector va fi reglementat ulterior separat, pentru ca va trebui sa vedem daca si cat este dispus statul sa plateasca pentru bugetari”, spune Steluta Enache, din cadrul Departamentului economic al BNS. Intr-o situatie asemanatoare se afla micii intreprinzatori, asociatiile familiale, firme cu angajati putini, persoane fizice autorizate sau domenii in care nu exista organizatii sindicale etc. Conform proiectului, numarul minim de membri cu care se poate constitui un fond este de 50, astfel ca aceste categorii nu vor putea, cel putin teoretic, sa beneficieze de pensiile ocupationale. Solutia gasita de sindicate este ca aceste categorii sa adere la fondul de pensii cel mai apropiat ca structura a activitatii membrilor. O alta varianta ar putea fi ca, acolo unde nu exista sindicate, salariatii sa-si desemneze reprezentanti pentru a negocia cu patronatul constituirea unei scheme ocupationale.

Angajatii au dreptul la mai multe pensii ocupationale

Sindicatele vor permite membrilor unui fond de pensii sa-si reduca nivelul contributiei sau sa renunte pentru o perioada la ea. Daca salariatul nu mai plateste o perioada, nici patronul nu este obligat sa-si achite in acest rastimp partea sa in contul acestuia. Nu acelasi lucru este prevazut in varianta Guvernului, acolo unde patronul este obligat
sa-si respecte obligatiile contractuale daca angajatul a notificat in scris perioada de incetare a contributiei.

Situatia in care salariatul isi schimba locului de munca este abordata in proiectul sindicatelor aproximativ in aceeasi maniera ca si in cel initiat de Guvern. Acesta va putea sa-si pastreze in continuare banii in fondul constituit la vechiul loc de munca sau sa-i transfere la fondul de la noul loc de munca. In primul caz insa, angajatul va trebui, conform proiectului sindicatelor, sa-si achizitioneze o pensie noua acolo unde se muta cu serviciul si sa se alinieze la nivelul contributiilor stabilit prin contractul colectiv de munca a ramurii respective.

Diferente semnificative intre cele doua proiecte exista si in ce priveste sistemul de colectare a pensiilor. Daca varianta propusa de Guvern lasa loc intermediarilor, in cea a sindicatelor nici un ban din activele fondului nu va putea fi dat pentru plata agentilor sau pentru acoperirea costurilor de publicitate. „Vrem sa reducem cheltuielile de administrare pentru ca rentabilitatea fondului sa fie cat mai mare”, spune Steluta Enache
In ce priveste reglementarea si supravegherea societatilor si fondurilor de pensii, sindicatele propun ca numirea presedintelui Comisiei Nationale de Supraveghere a Pensiilor sa fie facuta de Parlament la propunerea primului-ministru, si nu invers. In varianta CNPAS, presedintele estre numit si revocat de premier cu validarea Parlamentului. „Este neconstitutional ca o persoana validata intr-o functie de catre Parlament sa poata fi revocata din acea functie de catre primul-ministru. Revocarea trebuie sa o faca aceeasi institutie care a aprobat numirea, respectiv Parlamentul”, declara liderul BNS, Dumitru Costin.

Reprezentantii BNS declara ca modelul legislativ dupa care s-au ghidat in elaborarea proiectului pensiilor ocupationale este cel din Cehia, pentru ca acolo exista multe similitudini cu situatia de la noi in ce priveste asigurarile sociale. Ei spun ca varianta Guvernului este de fapt o restructurare a ultimului proiect prezentat in primavara pentru pilonul II (pensii universale) si III (pensii facultative), proiect preluat de altfel de la vechea administratie „Nu noi ne-am inspirat din ce-a facut Guvernul, ci dimpotriva, am furnizat Ministerului Muncii toata documentatia pe care ne-a cerut-o in legatura cu pensiile ocupationale in Europa”, spune Steluta Enache.

Principalele diferente dintre proiectul BNS si al Ministerului muncii in privinta schemelor de pensii ocupationale

Ce spune proiectul Ministerului Muncii

· Schemele facultative de pensii ocupationale pot fi furnizate de societati de pensii care administreaza fonduri de pensii si de societati de asigurari.

· Presedintele Comisiei Nationale de Supraveghere a Pensiilor este numit si revocat de primul-ministru la propunerea ministrului muncii si solidaritatii sociale, cu avizul consultativ al Consiliului Economic si Social. Numirea presedintelui Comisiei va fi validata
de Parlament.

· Un participant la o schema facultativa de pensii ocupationale poate inceta, reduce sau mari in orice moment contributia sa, instiintand in scris patronul sau sindicatul, dupa caz. Instiintarea nu va afecta in nici un fel suma existenta in contul angajatului si nu da dreptul patronului sau sindicatului, dupa caz, sa-si reduca sau anuleze obligatia contractuala de contributie.

· Daca suma la care are dreptul un participant la o schema ocupationala de pensii depaseste suma fixata pentru furnizarea pensiei ocupationale, acesta poate primi, la alegerea sa, fie o singura plata pentru intregul excedent, fie plati esalonate, in rate care nu pot depasi zece ani.

Ce spune proiectul Blocului National Sindical

· Decizia de stabilire a unei scheme de pensii este atributul organizatiilor sindicale si a celor patronale si devine parte integranta al contractului colectiv de munca la nivel de ramura/ grup de unitati intreprindere.

· Presedintele Comisiei este numit si revocat de catre Parlament la propunerea primului-ministru, cu avizul consultativ al Consiliului Economic si Social.

· Daca membrul intrerupe plata contributiilor la schema, angajatorul este indreptatit,
de asemenea, sa intrerupa plata contributiilor in favoarea angajatului. Pe perioada de intrerupere a platii, angajatorul este indreptatit la veniturile fondului.

· Urmatoarele beneficii pot fi acordate la varsta pensionarii:
– o pensie care inseamna plati regulate pentru intreaga viata;
– o plata achitata sub forma unei sume fixe;
– in cazul pensiilor pentru o perioada asigurata sau pentru pensiile de urmas, plata beneficiilor financiare se va face pentru o perioada prevazuta in planul de pensii dar nu mai mica de un an.