Costurile pachetului de legi vizând reducerea cheltuielilor bugetare vor surclasa beneficiile pe care Emil Boc le aşteaptă de la introducerea sistemului unitar de salarizare şi reorganizarea autorităţilor şi instituţiilor publice.
După un an de luptă cu partenerii sociali, şi nu numai, pentru promovarea unor legi menite să salveze bugetul secătuit al statului, Executivul şi-a asumat răspunderea fără să calculeze două costuri importante generate de lipsa unui pact social şi de incompetenţa profesională a celor care au elaborat legile.
Greva iniţiată de Alianţa Bugetarilor va fi, în mod paradoxal, singura economie care se va face la buget, dacă se vor promulga legile asumate de premier. „Pentru ziua respectivă, bugetarii nu-şi vor primi drepturile salariale“, explică Petru Dandea, vicepreşedintele Confederaţiei Cartel Alfa. Adică o economie de aproximativ 190 milioane lei la buget.
În acest moment, ar fi o sfârâială pentru Guvern, dacă ne gândim că pentru alegerile prezidenţiale trebuie să scoată de la buget 150 de milioane de lei. Pe termen lung însă, pierderile vor fi mult mai mari decât câştigurile calculate în notele de fundamentare sau decât cele fortuite. Specialiştii în dreptul muncii spun că legile asumate sunt pline de greşeli pe care cineva trebuie, până la urmă, să le plătească. Ele conţin reglementări care contravin prevederilor Constituţiei, Codului muncii şi Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional.
Bugetarii îşi fac tot felul de calcule
„Noi vom ataca legea salarizării unitare prin intermediul instituţiilor noastre juridice, pentru că are mult prea multe hibe legale. Oricât de obedienţi politic ar putea fi judecătorii Curţii Constituţionale, nu vor putea trece peste aspectele de constituţionalitate pe care noi le-am sesizat“, declară ferm Viorica Costiniu. Preşedinta de onoare a Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR) spune că s-au creat inechităţi flagrante în sistemul de ierarhizare a salariilor, cu scopuri precise. „S-au mărit salariile în anumite zone judecătoreşti, pentru că la Parchet, spre exemplu, se urmăresc cazurile de demnitari. S-au mărit salariile şefilor de instanţe şi parchete, pentru că ministrul nu vrea să lase bugetul să se ducă la Înalta Curte, aşa cum este scris în legea organică. Vrea să păstreze controlul asupra unor instanţe.“ Legea salarizării unice nu va aduce economii la buget, în primul rând pentru că toate calculele s-au făcut prin raportare la un PIB ipotetic. Nimeni nu va şti cât va fi PIB în 2011, când legea va intra în vigoare şi, cu atât mai puţin, în 2014, pentru a putea aprecia corect cât vor reprezenta economiile prognozate prin raportare la PIB. „Dacă se respectă angajamentele asumate şi vom adera la zona euro în 2014, potrivit Programului de Convergenţă 2008-2011, toate calculele ar fi trebuit să se raporteze la euro, nu la lei. Fiindcă se doreşte ca această lege să fie valabilă pe termen lung.“ Comentariile Marilenei Balabuti, şefa Biroului legislaţie – contencios de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din Bucureşti, vizează însă mult mai multe probleme pe care le va crea pachetul de legi din domeniul raporturilor de muncă. Legea de reorganizare a autorităţilor şi instituţiilor publice va aduce în sălile de judecată nenumăraţi salariaţi care vor contesta „acordarea“ unui număr de până la zece zile libere personalului, reducerea programului de lucru ori măsurile cu efect echivalent, dar şi consecinţele indirecte pe care le vor genera acestea asupra drepturilor salariale, de concediu, de pensie etc.
„Dacă salariatului nu i se plătesc zece zile de muncă, cum va putea plăti angajatorul contribuţiile aferente la CAS sau va da tichetele de masă?“, întreabă Sabin Rusu, secretar general al Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR). Salariatul pierde şi din prevederile articolului 11 din legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice. Faptul că se prelungeşte termenul în care se pot plăti orele suplimentare va aduce pierderi la sporul salarial lunar. „Printr-o lege specială, se poate deroga de la Codul muncii doar dacă se introduc drepturi mai favorabile pentru angajat, or Guvernul anulează dreptul acestuia de a primi un spor la salariu după 30 de zile“, explică Sabin Rusu.
Executivul, atacat din toate părţile
În contradicţie cu principiile juridice existente este şi prevederea care interzice cumularea pensiei cu salariul, peste un anumit cuantum. „Noi am transmis amendamente care să elimine aceste discriminări, dar nu au fost luate în considerare“, ne spune Petru Dandea. Multe dintre aceste persoane se vor duce în instanţă. La fel vor face şi mulţi dintre cei care vor fi disponibilizaţi, iar numărul lor nu este mic, ţinând cont că se restructurează 9.466 de posturi prin reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice. În acest moment, nu există niciun criteriu obiectiv şi fundamentat juridic după care aceşti funcţionari vor fi daţi afară. După cum nu există nici în cazul celor cu funcţii de conducere care vor fi scoşi din posturi, prin reorganizare, în timp ce alţii vor rămâne neclintiţi.
O simplă adunare a efectelor generate de pachetul de legi din domeniul muncii arată că vor fi mult mai multe pierderi la buget decât câştiguri. Cei nedreptăţiţi, într-un fel sau altul, vor fi mai puţin motivaţi să muncească. Sabotajele vor fi la ordinea zilei, la fel ca şi mitingurile spontane. Tuturor celor care vor fi disponibilizaţi, statul va trebui să le plătească salarii compensatorii. Specialiştii spun că dacă se vor adopta aceste legi, în actuala variantă, succesul celor care îşi vor revendica drepturile în justiţie este garantat.
